Braşov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Braşov /brä'∫ov/ (în germană Kronstadt, maghiară Brassó, latină Corona; de asemenea pe hărţile vechi trecut Cron∫tadt sau Bra∫ov) este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Braşov, România. Deţine titlul de oraş-martir. Potrivit recensământului din 2002, are o populaţie de 283.901 locuitori. Nod feroviar cu staţie de triaj Braşov Triaj. Nod rutier. Staţiunea de iarnă Poiana Braşov la 12 km distanţă de centrul municipiului.

Braşov

stemă amplasare
Amplasare	45°39′N 25°36′E
Ţară	România
Judeţ	Braşov
Atestare documentară	1234
Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])	283.901 (2002)
Suprafaţă	267,32 km²
Densitatea populaţiei	1.204 loc./km²
Altitudine	aprox. 600 m n.m.
Localităţi suburbane	{{{componenţă}}}
Primar	George Scripcaru
Sit web	ro Pagina oficială
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

Între 8 septembrie 1950 şi 24 decembrie 1960 s-a numit Oraşul Stalin, după Iosif Vissarionovici Stalin, şi a fost capitala regiunii cu acelaşi nume. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Patronul oraşului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforţii Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Braşovului sculptată dedesubt în relief.

Braşovul a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice şi înfloritoare oraşe din zonă. Datorită poziţiei geografice privilegiate şi a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activităţi economice şi culturale.

Cuprins 1 Cronologie 1.1 Calamităţi abătute asupra Braşovului 2 Etimologie 2.1 Etimologia toponimelor „Braşov” şi „Corona” 2.2 Termeni derivaţi 3 Stema şi steagul municipiului 4 Geografie 4.1 Localizare 4.2 Ape 4.3 Floră şi Faună 4.4 Climă şi precipitaţii 5 Transport 5.1 Transporturi interne 5.2 Transporturi externe 6 Demografie 6.1 Ieri 6.2 Astăzi 7 Politică şi administraţie 7.1 Cartiere 7.2 Primăria 7.3 Prefectura şi Consiliul Judeţean 7.4 Alte instituţii administrative 8 Economie 9 Turism 9.1 Obiective turistice 10 Hoteluri, pensiuni şi restaurante 11 Relaţii externe 12 Arhitectură 13 Cultură şi Educaţie 13.1 Istoric 13.2 Instituţii de cultură 13.3 Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur” 13.4 Junii Braşoveni 13.5 Alte manifestări culturale 13.6 Educaţie 14 Personalităţi marcante 14.1 Cetăţeni de onoare 15 Presă 16 Sport 17 Galerie de imagini 18 Bibliografie 19 Note 20 Legături externe

[modifică] Cronologie

Mărturiile dezgropate indică prezenţa unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Braşovului.

Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existenţa unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piaţa Sfatului, a unor aşezări şi cetăţi pe Dealul Melcilor şi în cartierul Valea Cetăţii. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autorităţile comuniste, în cadrul programului de sistematizare.

Până spre secolul XIII al erei noastre, nici un document nu pomeneşte de Braşov. Totuşi, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Şchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea a mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Şchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini.

1203: Tradiţia şi cronicile calendarelor braşovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea Braşovului”. Totuşi documentele şi izvoarele sigure nu confirmă această dată.

1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt aşezaţi în Ţara Bârsei. Se pare că au întărit cetatea Braşovia de pe Tâmpa.

1228: Se întemeiază la Braşov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor, aflată lângă Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.

1234 - Corona: Cercetătorul Norbert Backmund a editat aşa-numitul „Catalogus Ninivensis”, care conţine o listă a tuturor mănăstirilor premostratense din Ungaria şi Transilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoaşte „Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”.

1241: Invazie tătară, prilej cu care este cucerită cetatea Şprenghi, ale cărei începuturi nu se cunosc (cel mai probabil pe locul unui vechi castru roman). După retragerea tătarilor se construieşte la poartă un turn hexagonal pentru apărare. Cetatea a fost distrusă două secole mai târziu, de către invadatorii turci.

1252 - Barassu: În acest an, regele Bela al IV-lea donează „tera Zek”, comitelui Vincenţiu, fiul lui Akadas, proprietate aşezată între pământurile românilor de Cârţa, cele ale saşilor „de Barasu” şi cele ale secuilor de Sebus. Fr. Killyen, referindu-se la acest document, arată că numele „Barasu” indică de fapt denumirea unui ţinut întreg. După afimaţia sa, toate cele trei toponime la care face referinţă documentul se referă la teritorii care înconjoară pământul donat şi nu la vreun oraş. În acest caz „Braşov” se referă la o zonă, iar „Corona” ar denumi localitatea.

1271 - Brasu: Acest toponim este atestat într-un document latin, aflat în Arhivele Statului din Budapesta şi o fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care Ştefan, regele Ungariei, aproba contractul dintre „Chyel comes, filius Erwin de Calnuk” şi „Teel, filius Ebl de Brasu cognatus eiusdem”. Într-un alt document emis de regele Ungariei, Venceslav, la 10 decembrie 1301, se confirmă că Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de Prejmer, este în posesiunea localităţilor Mikofalva şi Nyen (Teliu). Pe baza acestui document, precum şi a altora, privind familia comiţilor din Prejmer, nu este sigur dacă denumirea de „Barasu” se referă la localitatea Braşov sau la Ţara Bârsei.

1288 - Braso: Este consemnat într-un document latin, aflat în Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia, iar în copie la Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedeşte a fi primul act păstrat care a fost emis în Braşov, purtând menţiunea expresă: „Datum in Braso”, fiind emis de regele Ladislau al IV-lea.

Urmează menţionarea tot mai deasă a municipiului: Braşov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Korona (1336) etc.

1323: Se întemeiază mănăstirea dominicană în Braso.

1364: Braşovul primeşte privilegiul pentru târg anual, urmat de privilegiul de „etapă şi depozit” din 1369.

1377: Se începe construcţia bisericii Sf. Maria (sau Neagră, cum va fi numită după incendiu) pe locul unei mai vechi basilici.

1395: Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg semnează un tratat de alianţă împotriva puterii otomane. Doi ani mai târziu, regele Ungariei eliberează un act care dă dreptul Braşovului de a-şi construi fortificaţii de piatră, urmărind îndeaproape ridicarea acestora.

1399: O bulă a papei Bonifaciu al IX-lea (1389 - 1404) vorbeşte despre biserica Sf. Nicolae din Şchei şi lasă să se întrevadă existenţa unui locaş de învăţătură în jurul ei.

1421 şi 1438: Invazie a turcilor. În urma acestor acţiuni militare, prin tratat, dobândesc cetatea de pe Tâmpa.

1424: Blănarii braşoveni îşi alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Braşov fiinţau 43 de bresle, deservite de 1.227 meşteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuţitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuşi, ţesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari.

1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără şi dă ordin de distruge a cetăţii Braşovia de pe şaua Tâmpei, piatra şi materialele de construcţie ale acesteia fiind folosite la întărirea cetăţii medievale a Braşovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 110 în 100 metri, 4 (sau 5, în lumina descoperirilor recente) porţi fortificate şi 32 turnuri de apărare (numite şi „de pulbere”). Cetatea avea două sau chiar trei rânduri de ziduri şi era înconjurată de un şanţ de apărare plin cu apă.

1477: Este terminată Biserica Neagră. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu va mai fi construit niciodată.

1486: Braşovul şi toată Ţara Bârsei intră în Universitatea Săsească, prin confirmarea privilegiului „Andreanum” pentru toţi saşii din Sibiu, Mediaş, Braşov şi Ţara Bârsei.

1521: Judele Braşovului, Johann (Hans) Benkner, primeşte de la Neacşu din Câmpulung, într-o epistolă scrisă în limba română, veşti despre mişcările trupelor turceşti de dincolo de Dunăre.

1524: Se construieşte în lemn Cetăţuia, o puternică fortăreaţă de pe Dealul Cetăţii. Curând, va fi cucerită şi distrusă din ordinul lui Petru Rareş, acesta punând bazele actualei clădiri din piatră. Incendiată în 1618, avea să fie refăcută în 1625, adăugându-i-se o fântână de 81 m adâncime (1627) şi patru bastioane la colţuri (1630). A servit ulterior drept garnizoană pentru armatele habsburgice şi închisoare în perioada anilor 1940 - 1950.

1533: Umanistul Johannes Honterus înfiinţează prima tipografie din Braşov, urmată de primul gimnaziu din localitate, la 1544.

1546: La Braşov se înfiinţează prima moară de hârtie din sud-estul Europei.

1559: Diaconul Coresi tipăreşte la Braşov prima sa carte în limba română: „Întrebare creştinească”.

1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intră în Braşov unde îşi uneşte oastea cu trupele secuilor răsculaţi. În ziua următoare, voievodul primeşte cheia oraşului. După cucerirea Transilvaniei, va ţine prima dietă în Casa Sfatului.

1628: Protopopul Vasile din Şcheii Braşovului scrie prima cronică locală cu subiect românesc.

1688: Braşovenii se răscoală împotriva noilor autorităţi habsburgice. Mişcarea este înăbuşită, iar capii ei executaţi.

1689 21 aprilie: Un mare incendiu pustieşte cetatea. Puţine clădiri rămân neatinse. Drept urmare acestei calamităţi, autorităţile braşovene decid interzicerea construcţiei caselor din lemn. Refacerea oraşului a durat mai bine de un secol, timp în care şi-a schimbat aspectul arhitectonic faţadelor.

1731: Dascălul şcheian Petcu Şoanu tipăreşte primul calendar-almanah românesc.

1757: Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatică românească. Este perioada de vârf a activităţii dascălilor şcheieni.

1804: Se introduce iluminatul public în interiorul cetăţii prin instalarea felinarelor cu ulei.

1835: Se înfiinţează „Casa generală de economii” din Braşov, prima instituţie de credit din Transilvania. Între 1837 şi 1867, primul director al acesteia va fi Peter Lange von Burgenkron.

1838: Apare, sub oblăduirea împăratului de la Viena, ziarul „Gazeta de Transilvania”, în redacţia lui George Bariţ. Este primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. Tot aici, tipăreşte şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.

1848: Revoluţia paşoptistă cuprinde şi Braşovul. Aici a fost redactat documentul programatic „Prinţipurile noastre pentru reformarea patriei”, de către fruntaşi de seamă ai culturii şi politicii moldovene (Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, Gheorghe Sion, Ion Ionescu de la Brad). Se cerea unirea tuturor românilor într-un singur stat. Românii din Şchei manifestă pe 11 aprilie pentru câştigarea de drepturi politice.

1850: Este întemeiat Gimnaziul român sub oblăduirea mitropolitului de Sibiu Andrei Şaguna, căruia îi poartă numele astăzi.

1854: Între Braşov şi Sibiu s-a instalat o linie telegrafică.

1873: Pe 30 martie în Braşov pătrunde primul tren. Ulterior, în 1879, avea să fie dată în folosinţă şi linia Braşov - Bucureşti.

1889: Braşovul dispunea de o centrală telefonică la care erau conectaţi 22 de abonaţi particulari. Exista o legătură telefonică cu Zărneştiul.

1891: Se introduce primul tramvai cu aburi la Braşov pe itinerariul Piaţa Sfatului - Gara Bartolomeu. Ulterior, locomotiva va fi înlocuită cu una pe bază de motorină.

1911: La 1 octombrie, Aurel Vlaicu efectuează un zbor cu noul său aparat, decolând din curtea Gimnaziului „Andrei Şaguna”.

1916: 16 august Armata Română intră în Braşov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine primul primar român al Braşovului. Pe 8 octombrie, garnizoana românească din oraş este masacrată de către inamic în aşa-numita Tranşee a morţii din Bartolomeu.

1930: Este înfiinţată Uzina electrică, cu finanţarea principalelor fabrici braşovene, nevoite până atunci să utilizeze generatoare proprii.

1940: În urma Dictatului de la Viena, Braşovul rămâne României. Pe 10 noiembrie cutremurul puternic este resimţit şi la Braşov (7,4° pe scara Richter)

1943: Până în 1944 Braşovul suferă distrugeri însemnate din cauza bombardamentelor aviaţiei americane.

1945: În ianuarie, saşii din Braşov sunt deportaţi în U.R.S.S.

1960: Se inaugurează clădirea Teatrului Dramatic

1968: Are loc prima ediţie a Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur”.

1971: Se înfiinţează „Universitatea din Braşov”, prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic.

1977: Pe 4 martie se resimte un cutremur puternic (7,2° pe scara Richter). Ulterior au loc consolidări la Casa Sfatului, Poarta Şchei, Liceul Sportiv şi la alte clădiri afectate.

1986: 31 august: Cutremur de pământ (7° pe scara Richter)

1987: 15 Noiembrie Muncitorii braşoveni se revoltă împotriva regimului comunist. Totul a pornit de la Intreprinderea de Autocamioane, unde lucrătorii erau nemulţumiţi de neplata salariilor cuvenite şi înăsprirea condiţiilor de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte intreprinderi precum şi o mare parte a populaţiei oraşului. Revolta a fost înăbuşită de forţele comuniste iar liderii ei întemniţaţi şi supuşi la torturi şi deportări.

1989: 22 - 25 decembrie Revoluţia. La Braşov au loc violenţe soldate cu numeroase victime.

1990: 30 mai: Cutremur de pământ (6,9° pe scara Richter)

2004: 27 octombrie: Cutremur de pământ resimţit foarte puternic (6° pe scara Richter)

[modifică] Calamităţi abătute asupra Braşovului

De-a lungul vremii, Braşovul a suferit numeroase calamităţi, naturale sau antropice, ceea ce nu a împiedicat totuşi dezvoltarea sa:

• Cutremure: 1662, 1738, 1802, 1940, 1977, 1986, 1990, 2004
• Furtuni: 1457, 1490, 1599, 1667, 1673, 1682, 1913
• Incendii: 1461, 1519, 1689, 1718
• Inundaţii:
• Invazii: 1241 (tătari), 1421 (turci), 1438 (turci), 1658 (tătari)
• Ciumă şi alte boli mortale: 1495, 1510 - 1511, 1530 - 1531, 1572, 1588, 1602 - 1603, 1646, 1660¹, 1756
  

¹ - pentru prima dată se iau măsuri eficiente de stăpânire a focarului

[modifică] Etimologie

[modifică] Etimologia toponimelor „Braşov” şi „Corona”

„Într-o lucrare din 1933, Nicolae Drăgan constata cât de răspândit este numele Braşov în spaţiul ţării noastre: într-o comună Ileni, într-o altă comună Rodj în judeţul Timiş în veacul al XV-lea şi hidonimul «Braşovana» în judeţul Neamţ, vale şi sat lângă Vaslui, «Izvorul Braşovului» lângă Buzău şi «Braşoviţa» lângă Ialomiţa. I se atribuie toponimului o origine slavă în baza radicalului «Braş». I. Pătruţ, slavist clujean, îl apreciază ca un derivat din antroponimul «Braso»” (prof. Vasile Olteanu). Sextil Puşcariu îl socotea tot un antroponim/diminutiv: „Braşa”. Profesorul Pavel Binder, într-un studiu din 1964 explică faptul că cele două numiri, Corona şi Braşov, se suprapun în timp: „Corona” desema cetatea iar „Braşov” împrejurimile. Aceste afirmaţii atrag replica academicianului Alexandru Surdu, care apreciază că toponimul Braşov este tot una cu cetatea Braşov. Totodată, socoteşte ca fantezistă interpretarea profesorului braşovean F. Philippi, conform căreia cele două numiri (Corona şi Braşov) se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, îngropându-şi coroana lângă un copac ar fi generat expresia slavă „crono na brad tschop-lita”. Astfel, din „crono” derivă Corona, iar din „brad” - „Bra(d)şov”.

Unii cercetători pun denumirea Braşovului în legătură cu „râul Braşov”. „Fluvium Brassou” este, într-adevăr, atestat într-un document din 1360. Chiar cronicarul şcheian Radu Tempea afirma că „Braşovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Braşovia”. Pavel Binder plasează râul însă în Ţara Bârsei şi nu la poalele Tâmpei, probabil râul Ghimbav. Totuşi, se pare că râul despre care se vorbeşte nu e altul decât actualul pârâu Graft, care, până a fi canalizat, venea din Şchei învolburat şi mare.

Alţi cercetători derivă numele de la cetatea Braşovia de pe Tâmpa, ideea fiind propusă în 1874 de F. Philippi şi reluată în 1928 de G. Treiber şi E. Jekelius. Astfel, ei localizează Braşovul iniţial în cetatea de pe Tâmpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi aşezării din vale. Etimologic, ei considerau numele „Barasu” ca provenind din slavonul „baras”, însemnând „cetate” sau „adevăr”. Totuşi, G. Kisch, în 1929 încearcă o nouă derivare a celor două toponime, Corona şi Braşov, după lucrarea lui F. Philippi: „krun”, care ar fi însemnat „ienupăr” sau „brădişor”, de unde numele de „Braşeu”>„Bră(d)şeor”.

Preşedintele fundaţiei „Dacia”, Liviu Pandele, susţine că prima menţionare istorică a oraşului nostru se regăseşte în lucrarea sanscrită Ramayana (secolul X î.Hr.). Astfel, el arată că denumirea veche a oraşului era „Brasiva Varta”, provenind de la numele unui rajah care s-a stabilit aici. Acesta aduce dovezi din Ramayana, amintind că „dealul Warte confirmă identitatea deoarece termenul «Varte» nu vine, aşa cum s-ar crede, de la «varten», «a aştepta» în limba germană, ci de la vedicul «Varta», adică ţară, pământ. Numele întreg al aşezării a fost «Brasiva Varta», adică «Ţara lui Brasiva»”.

O teorie recentă afirmă că denumirea de Kronstadt/Corona provine de la Kronos - zeul timpului. Acest zeu, în mitologia geto-dacilor, după cum afirma istoricul antic Mnaseas, corespundea lui Zalmoxis. Strămoşii noştri, având credinţe uranianiene, au ridicat pe Tâmpa altare pentru sacrificii (o fântână cu oase, descoperită de arheologi pe munte, demonstrează că aici s-a practicat un cult păgân). La venirea romanilor, după ocuparea Daciei de către Traian, atunci când au găsit altarele de pe Tâmpa, în spiritul lui Saturn (zeul timpului) au numit înãlţimea „Tempus - Temporis”, şi au perpetuat tradiţia. Cu timpul denumirea s-a transformat în „Tempea - Tâmpa”. Cavalerii teutoni, când s-au aşezat aici au tradus în limba germană numele vechi al cetăţii, precum au făcut şi romanii. Astfel, „cetatea timpului” sau „cetatea lui Kronos” a devenit „Kronstadt”. În această situaţie, „Kron-” provine de la prescurtarea lui Kronos. Ulterior, sub influenţa creştinismului (care îşi însuşea frecvent elemente de cult păgân, dându-le o explicaţie mistică) saşii au considerat pe „Kron-” ca provenind de la „Krone”, „coroană”. Despre acest lucru a vorbit şi Florin Olteanu, în Karpaten Rundschau, nr. 38-1587-/24.IX.1982, articolul „Zalmoxis - Tempus - Corona”.

[modifică] Termeni derivaţi

• Braşoavă — Balivernă, minciună, scorneală, palavră. Provine de la obiceiul negustorilor braşoveni de a-şi lăuda marfa prin târguri, de cele mai multe ori în mod exagerat.
• Braşovean — (formă învechită) Negustor care vindea mărfuri de Braşov.
• Braşoveancă — Căruţă sau trăsură mare cu coviltir. Au fost cunoscute românilor în primul rând cele fabricate aici.
• Braşoveneşte — Cu minciuni, cu palavre. „Nu-mi vorbi braşoveneşte că nu-mi plac braşoavele!” (V. Alecsandri)
• Braşovenie — Marfă produsă în Braşov, ori prăvălie unde se vindea astfel de marfă.
• Ladă de Braşov — Ladă produsă în acest oraş, bogat ornamentată în culori şi foarte solidă. „...Adevăratul provincial nu merge niciodată la drum decât cu ladă de Braşov” (M. Kogălniceanu)

[modifică] Stema şi steagul municipiului

În 1353 stema Braşovului consta dintr-o coroană cu fleuroane în formă de crin, însoţită de o floare de crin. Din 1429 a apărut şi trunchiul de copac aflat sub coroană. Împreună, aceste simboluri sunt arme vorbitoare, adică sugerează prin desen numele cetăţii (Corona). Stema actuală a municipiul Braşov, aprobată de Consiliul Local în anul 1996, conţine un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii — cele 13 comune ale Ţării Bârsei — care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri — însemnul specific pentru municipii. Semnificaţia în ansamblu a stemei este „Înţelepciunea şi Puterea conduc de-a pururi Cetatea”. Pentru moment, stema Braşovului este neomologată de către Comisia de heraldică din România.

Steagul Braşovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase gri-argintie şi are pe cele două feţe stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripţionate cuvintele „MUNICIPIUL BRAŞOV”, iar sub stemă „Deo vindici Patriæ”.

Mai există şi un steag neoficial, propus de Preşedintele Consiliului Judeţean, steag care datează din 1600. Este realizat după o copie a acestuia aflată la Potsdam, în Germania. A reprezentat un cadou pentru împăratul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai Viteazul. Astfel, pe fundal vişiniu (probabil purpuriu iniţial) delimitat, sus şi jos, de două benzi galbene, se află, într-un cerc albastru delimitat de o împletitură aurie, stema Braşovului, sub care scrie „CORONA” cu litere gotice. De deasupra şi de dedesubtul cercului central pornesc panglici galbene către colţuri. În mod curent, acesta este expus astăzi în faţa clădirii în care se află Consiliul Judeţean (respectiv Palatul Justiţiei), pe Turnul Alb şi la Belvedere, pe dealul Varte, deasupra Turnului Negru. Locul din urmă beneficiază şi de iluminat festiv pe timp de noapte, în mod similar drapelului naţional de pe Tâmpa.

[modifică] Geografie

[modifică] Localizare

Municipiul Braşov se află în centrul ţării, în Depresiunea Braşovului, la 161 km de Bucureşti. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. În apropierea sa se găsesc localităţile Sinaia, Predeal, Făgăraş şi Sighişoara. Municipiul are o suprafaţă de 267,32 km². Treptat, dezvoltându-se, Braşovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) şi Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul a mai înconjurat şi Dealul Cetăţii, Dealul Şprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warte şi Dealul Pe Romuri, Stejărişul şi chiar înglobează în structura sa vârful Postăvaru.

[modifică] Ape

Prin municipiul Braşov trec pârâul Graft, (numit şi Pietrele lui Solomon în partea lui superioară), pârâul Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Popilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Valea Gorganu, Râul Timişul Sec şi Canalul Timiş.

[modifică] Floră şi Faună

Flora municipiului nu diferă de cea a judeţului. Pe muntele Tâmpa se regăsesc totuşi câteva specii de plante unice în lume. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiştii care se aventurează în acestea sunt avertizaţi că pot întâlni urşi, lupi sau vulpi.

[modifică] Climă şi precipitaţii

În Braşov, vara şi iarna durează aproximativ 50 de zile fiecare. Temperatura obişnuită de vară se situează în intervalul 22°C – 27°C, iar cea de iarnă între -10°C şi -2°C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Braşov ajunge la 15°C, în această staţiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Braşov.

[modifică] Transport

[modifică] Transporturi interne

Braşovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime. Construcţia unor noi cartiere de case şi blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Reţeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecţiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea şi salubrizarea lor. În municipiul Braşov există o reţea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

În Braşov sunt 46 de linii de autobuz şi troleibuz. De asemenea, exista, până de curând, o linie de tramvai, dată în folosinţă la 23 august 1987 (pe linia 101). Datorită problemelor ce le ridică acest mijloc de transport (poluare fonică, cheltuieli însemnate pentru întreţinerea infrastructurii) acesta a fost înlocuit cu troleibuze (linia 8), din 18 noiembrie 2006.

Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 1,25 lei / călătorie, cu excepţia liniei 20 (3 lei / călătorie). Se oferă posibilitatea procurării de abonamente pe una / două / toate liniile, pe un interval de 1 / 7 / 30 zile.

În Braşov există 7 mari companii de taxi. Tariful, în oraş, este în general de 1 leu/km. Pentru cursele în afara oraşului, tariful este dublu.

Din Braşov se pot închiria maşini prin intermediul firmelor specializate.

În Braşov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există o telecabină care leagă poalele de culmea Tâmpei şi două în Poiana Braşov: Kanzel şi Capra Neagră, care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Braşov mai funcţionează o telegondolă şi 6 teleskiuri. În vederea municipalităţii se are realizarea unei telegondole care va parcurge traseul Gara Centrală - Centrul Vechi - Pietrele lui Solomon - Poiana Braşov.

[modifică] Transporturi externe

Municipiul Braşov are unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată. Există patru gări în raza sa: Centrală, Bartolomeu, Triaj, Dârste. Iată căile feroviare care trec prin municipiu:

• Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
• Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
• Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Oradea
• Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Teiuş
• Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
• Tronsonul Braşov - Zărneşti - linie concesionată

Mersul trenurilor poate fi consultat aici.

Braşovul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E60 şi de drumul naţional DN1; are trei autogări cu microbuze şi autobuze care fac legătura cu aproape toată ţara. Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

• Şosele internaţionale:

• E60 Hamburg - Praga - Budapesta - Oradea - Cluj Napoca - Târgu Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa

• Drumuri naţionale:

• DN 1 Oradea - Sibiu - Făgăraş - Braşov - Bucureşti
• DN 1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
• DN 10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
• DN 11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
• DN 73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti

În 2004 au început lucrările la Autostrada Transilvania, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Predeal - Râşnov - Cristian - Ghimbav - Codlea. De asemenea, au fost terminate primele tronsoane din Ocolitoarea municipiului, cu traseul aproximativ Dârste - Hărman - Sânpetru - Ghimbav, unde va face joncţiune cu autostrada.

În 2008 va fi finalizat, la Ghimbav, un aeroport internaţional care va deservi Braşovul. În situaţii de urgenţă se foloseşte o pistă pentru avionete existentă deja acolo.

În perioada celui de-al doilea război mondial a existat la Braşov un aeroport militar, lângă fabrica IAR, desfiinţat însă de către autorităţile de ocupaţie ruse. Toate utilajele şi avioanele au fost trimise în Uniunea Sovietică, în cadrul despăgubirilor de război. Pe locul pistelor de aterizare se află astăzi Gara Centrală, din vechiul aeroport nemaiexistând decât turnul de control.

[modifică] Demografie

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a oraşului şi extinderea acestuia, a crescut şi populaţia sa. Numai pentru ultimele secole, putem aprecia sporul aproape exponenţial:

• 1890: ||½ 30.781 locuitori
• 1930: ||||| 59.232 locuitori
• 1948: ||||||| 82.984 locuitori
• 1972: |||||||||||||||| 192.205 locuitori¹
• 1992: |||||||||||||||||||||||||||||| 355.593 locuitori
• 2000: ||||||||||||||||||||||||||| 317.772 locuitori²
• 2002: |||||||||||||||||||||||| 283.901 locuitori
• 2006: |||||||||||||||||||||||||||| 321.870 locuitori²

Note: ¹ include şi comuna suburbană Ghimbav; ² număr estimativ

[modifică] Ieri

Conform recensământului din 1930 populaţia oraşului Braşov era de 59.232 de locuitori, dintre care:

• 23.269 maghiari (39,3%)
• 19.372 români (32,7%)
• 13.014 germani (22,0%)
• 2.267 evrei (3,8%)
• 267 cehi şi slovaci (0,5%) ş.a.

Ca limbă maternă în Braşov domina limba maghiară, declarată drept limbă maternă de 24.977 de persoane reprezentând 42,2% din locuitori, urmată de limba română, declarată limbă maternă de 19.378 de persoane reprezentând 32,7% din populaţia oraşului, respectiv germana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puţin de 1% din populaţia urbană. Se cuvine menţionată limba idiş, care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537 de persoane, reprezentând 0,9% din populaţia Braşovului.

Sub aspect confesional populaţia Braşovului era alcătuită din:

• 17.763 ortodocşi (30,0%)
• 13.207 romano-catolici(22,3%)
• 13.050 lutherani (22,0%)
• 8.237 reformaţi (13,9%)
• 2.594 mozaici (4,4%)
• 2.049 greco-catolici (3,5%)
• 1.905 unitarieni (3,2%) ş.a.
  

Restul confesiunilor reprezentau fiecare sub 1% din populaţia oraşului Braşov.

[modifică] Astăzi

Municipiul Braşov are, potrivit recensământului din 2002, o populaţie de 284.596 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea:

• Români: 258.042 (90,66%)
• Maghiari (şi secui): 23.204 (8,54%)
• Saşi: 1.717 (0,60%)
• Romi: 762 (0,26%)
• Evrei: 138
• Alte naţionalităţi: (ruşi, greci, italieni): 871 (0,31%)

Împreună cu regiunea metropolitană, creeată în 2005, Braşovul ar avea, estimativ, 350.000 - 400.000 de locuitori.

[modifică] Politică şi administraţie

[modifică] Cartiere Braşovul are 15 cartiere, după cum urmează:				Cartierele Braşovene
Astra ° Bartolomeu Blumăna Braşovechi	Centrul Civic Cetatea ¹ Craiter ² Dârste	Noua Poiana Braşov Stupini Şchei	Timiş-Triaj Tractorul Valea Cetăţii ³
° - fost Steagu Roşu ¹ - sau Centrul Vechi ² - fost Ceferiştilor ³ - fost Răcădău Aceste cartiere se împart, la rândul lor, în zone mai mici, subcartiere, cu denumire consacrată, cele mai mici diviziuni ale oraşului fiind însă intersecţile sau zonele cu denumiri celebre (Onix, Ceasu' Rău, Gemenii, Făget, Mielul Alb, Modarom etc.).

[modifică] Primăria

• Primar: George Scripcaru (P.D)

A fost desemnat în urma alegerilor locale din 2004.

[modifică] Prefectura şi Consiliul Judeţean

• Prefect: Aurelian Leonard Danu
• Preşedintele Consiliului Judeţean: Aristotel Căncescu (P.N.L.)

Ambii au fost desemnaţi în urma alegerilor locale şi generale din 2004.

[modifică] Alte instituţii administrative

• Poşta Braşov: Director Ioan Bara
• Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov: Procuror general Şaramet A. Viorel
• Curtea de Apel Braşov: Judecător Drăghici Octavian
• Brigada de Pompieri Braşov: Lt. col. Ioan-Stelian Rechiţean
• Poliţia Municipiului Braşov: Comisar Şef de Poliţie David Ioan Dorel
• Poliţia Comunitară Braşov: Director Eugen Aldea
• Comandamentul Jandarmilor din Braşov: Lt. Col. Mircea Gavrilă
• Centrului Militar Judeţean din Braşov Col. Ion-Georgică Boltinescu
• Administratia Finanţelor Publice a Municipiului Braşov: Director Lucian Voinescu
• Biroul Vamal Braşov: Şef birou Viorel Şoptică

Mai multe instituţii pot fi găsite aici.

[modifică] Economie

Dezvoltarea industrială a Braşovului a început în perioada interbelică, atunci când aici a fost înfiinţată fabrica de avioane „I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane româneşti, folosite în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva Uniunii Sovietice. O dată cu terminarea războiului şi venirea armatei ruseşti în Braşov, fabrica a fost desfiinţată şi transformată în uzină de tractoare, iar utilajele şi echipamentul au fost confiscate. Astăzi, fabrica de avioane IAR funcţionează lângă Ghimbav, producând elicoptere Puma după standardele europene.

În ceea ce priveşte industria alimentară, Braşovul are o veche tradiţie a fabricilor de bere, începând cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Dârste şi terminând cu „Aurora” de azi. Este de menţionat şi vechea fabrică de ciocolată „Poiana” (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care continuă să producă dulciuri. Mai amintim fabrica de panificaţie „Posăvarul” şi fabrica de produse lactate „Prodlacta”.

În 1921 la Braşov se înfiinţa fabrica de automobile şi locomotive „ROMLOC”. După venirea comuniştilor la putere, fabrica a fost redenumită „Steagu Roşu” (astăzi „Roman S.A.”). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atât sub licenţă străină, cât şi după design românesc. După 1989, firma braşoveană a încercat mereu să ţină pasul cu cerinţele europene, astfel că astăzi produce o gamă largă de autobuze, autoutilitare şi autocamioane cu design nou şi elegant.

Alte firme importante în perioada interbelică erau Scherg (1823) de stofe, Schiel de utilaje hidraulice (1919), Teutsch de scule (1833) şi Kügler de ciment. Actual ele se numesc „Carpatex”, „Hidromecanica”, „I.U.S.” şi „Temelia”, sunt în majoritate firme cu capital privat şi continuă producţia.

În perioada comunistă s-au remarcat două mari intreprinderi: Uzina „Tractorul”, ce a produs diferite modele şi tonaje de tractoare, şi Intreprinderea de Produse Cosmetice „Nivea”, firmă care a monopolizat întreg Orientul Apropiat şi Europa estică (blocul comunist) datorită raportului calitate/preţ ^[1]. „Beiersdorf” a fost prezentă în România încă din 1906, mai precis, de când compania „Samy Hornstein” din Bucureşti devenea distribuitor unic al produselor „Beiersdorf”. În 1949, fabrica „Nivea” din Braşov a fost naţionalizată, iar directorul ei, Tarţia Vasilică, a suferit torura aplicată de autorităţile de represiune braşovene, după care a fost trimis în temniţă la Aiud. Datorită faptului că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia în 1997, în urma unui proces, Nivea Braşov a deţinut, o vreme, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui său. Firma braşoveană nu mai există astăzi, locul ei fiind luat de fabrica „Colgate-Palmolive”. Şi alte companii străine şi-au deschis laboratoare şi centre de producţie în Braşov de curând (d. ex. „GlaxoSmithKline”).

O importantă parte a economiei braşovene se bazează pe servicii, construcţii, şi industria uşoară.

[modifică] Turism

Locaţia centrală în cadrul ţării de care se bucură municipiul Braşov fac din acesta un important punct de plecare pentru turiştii din ţară şi străinătate. De aici se pot face excursii la Marea Neagră, în Bucovina, cu vestitele sale mănăstiri, în Maramureş, pe munţii din lanţul carpatic, în zona cetăţilor dacice din Ţara Haţegului etc.

În municipiu, autorităţile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente şi de transformare a acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat.

Cea mai bună vedere asupra oraşului se poate obţine din vârful muntelui Tâmpa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.

[modifică] Obiective turistice

Muzee:

• Muzeul de Istorie Braşov, aflat în Casa Sfatului
• Casa Mureşenilor (site)
• Muzeul primei şcoli româneşti, din Şchei, având expusă prima carte tipărită în limba română
• Muzeul Fortificaţiilor din Ţara Bârsei, amenajat în Bastionul Ţesătorilor
• Muzeul-restaurant Cetăţuia, aflat în vechea fortificaţie de pe Strajă (Dealul Cetăţii)
• Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb şi Bastionul Graft
• Muzeul de Artă
• Muzeul de Etnografie

Biserici şi temple

• Biserica Neagră - construită între 1377 şi 1477 pe locul unei vechi bazilici romane
• Biserica Sf. Nicolae - secolul XIV
• Biserica Biserica Sf. Bartolomeu - secolul XIII
• Biserica Sf. Martin de pe Strajă
• Biserica Sf. Gheorghe, înfiinţată într-un vechi conac de vânătoare
• Sinagoga din Braşov
• Sinagoga ortodoxă din Braşov

Alte clădiri, monumente şi locuri

• Poarta Ecaterinei, 1559
• Poarta Şchei, 1827
• Troiţele din Şchei (cea mai veche datând din 1291)
• Aleea După ziduri
• Piaţa Sfatului
• Str. Republicii
• Str. Mureşenilor
• Promenada de sub Tâmpa
• Belvedere
• Casa Negustorilor (Podul Bătuşilor sau Cerbul Carpatin)

Parcuri şi rezervaţii naturale

• Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Tractorul
• Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu
• Grădina Zoologică din Noua
• Tâmpa
• Poiana Braşov
• Pietrele lui Solomon

În apropiere poate fi vizitat Castelul Bran sau bisericile fortificate din satele care înconjură Braşovul.

[modifică] Hoteluri, pensiuni şi restaurante

Municipiul Braşov dispune de o mulţime de hoteluri şi pensiuni de diferite categorii care însumează un număr de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim: „Aro Palace” (de cinci stele), „Piatra Mare”, „Ruia”, „Alpin”, „Acasă la Dracula” şi „Edelweiss” din Poiană (de patru stele), „Capitol”, „Ambient”, „City Center”, „Braşov”, „Coroana” şi „Postăvarul” (de trei stele), iar ca pensiuni sunt de menţionat „Bielmann” şi „Heraldic Club” (de cinci margarete), „Casa Jasmine”, „La Residenza”, „Casa Cranţa”, „Casa Ţepeş” şi „Curtea Braşoveană” (de patru margarete) şi „Leo”, „Stejeriş” şi „Memo” (de trei margarete).

Pentru ieşiri în oraş, în Braşov se găsesc o gamă variată de restaurante, bistro-uri, pizzerii sau pub-uri. Amintim de „Bistro de l'Arte”, „Bellagio”, „Bistro Millennium”, „Casa Bistriţeană”, „Deane's Pub” (cu specific irlandez), „Scottish Pub” (evident, cu specific scoţian), „La Republique”, „Marele Zid” (cu specific chinezesc), „Pizza Hot”, „Pizza Roma”, „Pizza Iulia”, „Alegrin”, „KFC”, „McDonald's”, „Roata Norocului” sau „Nec's”.

De asemenea, se poate opta pentru turismul rural.

[modifică] Relaţii externe

Oraşe înfrăţite

• Tours, Franţa, din 1991
• Győr, Ungaria, din 1993
• Rishon LeZion, Israel, din 1996
• Tampere, Finlanda, din 1999
• Kemer, Turcia, din 1999
• Kastoria, Grecia, din 1999
• Netanya, Israel, din 1999
• Poznań, Polonia, din 2003
• Holstebro, Danemarca, din 2005
• Minsk, Belarus, din 2005
• Twardogóra, Polonia
• Cleveland, SUA

Oraşe partenere

• Musashino, Japonia, din 1992
• Gent, Belgia, din 1993
• Leeds, Marea Britanie

Consulate

• Consulatul Onorific al Regatului Haşemit al Iordaniei

Altele Asociaţii sau Reţele europene în care municipiul Braşov este membru:

• Les Rencontres - asociaţie culturală
• AVEC - Alianţa Oraşelor Europene de Cultură
• Energie-Cites

[modifică] Arhitectură

Arhitectura braşoveană, este specifică, fiecare casă avându-şi pitorescul ei. Ridicarea construcţiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condiţiile geografice ale Braşovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.

Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur etaj, pereţii exteriori sunt lipsiţi de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptând Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu excepţia boltei şi a acoperişului) şi fortificaţiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus şi Grânarul oraşului, toate datând din secolul XVI.

Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Braşovia), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puţin observat, datorită renovărilor, caracteristic porţilor cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, în special faţada Casei Sfatului şi stucaturile locuinţelor din Şchei; catedrala romano-catolică), rococo vienez, neo-renaştere, neo-baroc, Art Nouveau (secolul XIX; toate palatele din Braşov sunt construite în acest stil), brâncovenesc (Biblioteca Judeţeană, casele din Şchei care au aparţinut familiilor domnitoare din Ţara Românească) şi modern (construcţiile de după 1980).

[modifică] Cultură şi Educaţie

[modifică] Istoric

Cultura şi învăţământul şi-au croit loc în viaţa braşovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim de Prima şcoală românească, din Şchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) şi tiparniţă proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spaţiul românesc. Totodată, preoţi şcheieni plăteau sume, exorbitante uneori, pentru înzestrarea şcolii şi a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise şi tipărituri. În cetate a activat în secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a înfiinţat o şcoală, o bibliotecă şi o tiparniţă. A editat numeroase cărţi, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecţia sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulţit şcolile, au apărut teatre, publicaţii, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful şi telefonul. Acest veac a dat braşovenilor crema intelectualităţii sale, prin familii precum cea a Mureşenilor, Bariţ, Puşcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura şi învăţământul sunt reprezentate şi promovate cu succes în rândul tuturor braşovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.

[modifică] Instituţii de cultură

În Braşov au fost înfiinţate câteva teatre şi o filarmonică: Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu”, Opera Braşov (iniţial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuşi „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există şi o serie de organizaţii culturale, în mare parte înfiinţate după 1990. Merită să amintim de Uniunea Artiştilor Plastici, Asociaţia culturală Musashino (Japonia), Alianţa Franceză, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultură a studenţilor şi de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în oraş, în principal datorită filialelor bibliotecii judeţene. Au fost înfiinţate însă şi alte biblioteci: Biblioteca Alianţei Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universităţii „Transilvania”. Cartea este preţuită mult de braşoveni, aici existând atât o serie de librării şi anticariate (Librăria Şt. O. Iosif, Librăria George Coşbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât şi de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundaţia culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au împuţinat din perioada comunistă, în principal datorită apariţiei sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinematograful Patria, Cinematograful Modern, Cinematograful Bulevard şi mai nou înfiinţatul cinematograf din Eliana Mall. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formaţia rock Conexiuni, formaţia rock Ăia, formaţia rock Experimental, grupul Taine Folk, formaţia dance Hi-Q şi formaţia dance Fly Project.

[modifică] Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur”

„Cerbul de Aur” este un festival braşovean de tradiţie, care adună pe scena sa tinere talente şi valori internaţionale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în 1968, la dorinţa expresă a guvernului român , ce vroia să demonstreze Vestului că România este o ţară deschisă. Patru ani mai tîrziu, Ceauşescu a desfiinţat Cerbul, prin urmările celebrelor sale teze din aprilie. Următoarele şapte ediţii au fost ţinute între 1992 (an în care a fost prezentată şi legenda Cerbului de Aur) şi 1997. Ultimele ediţii s-au desfăşurat între 2001 şi 2005. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebrităţi, atât ca şi concurenţi (Julio Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguillera, 1997), cât şi pentru a susţine concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kass, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles, Kyllie Minogue, Diana Ross, Vaya con Dios, Toto Cutugno, Jerry Lee Louis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin). Următoarea ediţie a festivalului se va desfăşura tot la Braşov, în 2007.

[modifică] Junii Braşoveni

În fiecare an, în Şcheii Braşovului, în prima duminică de după Paşti - a Tomii - atât braşovenii cât şi turiştii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial şi magie. Este vorba despre defilarea junilor şi manifestarea obiceiurilor pe carea aceştia le-au moştenit din timpuri străvechi. „Junii trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Şchei şi cei din Braşovul Vechi împart tradiţii comune şi au fost uniţi spaţial, înainte de venirea saşilor, care treptat i-au despărţit cu Cetatea. Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Şchei a braşovechenilor. Există mai multe grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanţi, Junii Albiori, Junii Roşiori şi Junii Braşovecheni.

[modifică] Alte manifestări culturale

• Zilele Braşovului - anual (corelate cu sărbătoarea Junilor)
• Festivalul de Jazz şi Blues - anual
• Festivalul muzicii de cameră - anual
• Festivalul teatrului contemporan - anual
• Concertele de orgă la Biserica Neagră - săptămânal
• Festivalul Berii (Berarul mare)- anual
• Festivalul Aurora (Berarul mic) - anual
• Festivalul Recoltei - anual
• Târgul meşteşugarilor din toată ţara - anual (de obicei corelate cu Zilele Braşovului)

[modifică] Educaţie

Municipiul Braşov deţine un număr de 46 de grădiniţe cu program normal sau prelungit, 28 de şcoli generale, 7 colegii naţionale — care au dat ţării multe valori şi oameni de prestigiu — 7 licee, un seminar teologic, 11 grupuri şcolare, o universitate de stat cu peste 14 facultăţi şi 4 colegii, o academie a forţelor aeriene, precum şi 6 universităţi private şi un număr de şcoli postliceale. De asemenea, în Braşov se organizează periodic cursuri de limbi străine şi de (re)calificare de către diferite firme sau de către Oficiul judeţean al forţelor de muncă. Nivelul învăţământului braşovean este foarte ridicat, în instituţiile din municipiu activând unele dintre cele mai bune cadre didactice din ţară. Numeroşi elevi s-au afirmat în concursurile interne şi internaţionale, aducând Braşovului multe medalii, diplome de recunoaştere şi trofee.

Universitatea «Transilvania» din Braşov

[modifică] Personalităţi marcante

• Andrei Mureşanu (* 16 noiembrie 1816 - † 12 octombrie 1863), poet, profesor
• Ciprian Porumbescu (* 14 octombrie 1853 - † 6 iulie 1883), compozitor
• Diaconul Coresi († 1583, Braşov), meşter tipograf, traducător
• Dimitrie Eustatievici (* (1730 - † 1796), dascăl şi autor de manuale şi gramatici.
• Doina Cornea (* 30 mai 1929, Braşov), poetă şi disidentă anticomunistă
• Dr. Ioan Meşotă (* 1837 - † 1878), profesor, membru corespondent al Academiei Române
• Dumitru Prunariu (* 27 septembrie 1952), cosmonaut
• Familia Mureşenilor, gazetari şi scriitori
• George Bariţ (* 1812, Jucu de Jos, judeţul Cluj - † 2 mai 1893, Sibiu), istoric şi publicist
• George Dima (Gheorghe Dima) (* 10 octombrie 1847 - † 4 iunie 1925), muzician şi compozitor
• Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), pictor
• Ion Ţiriac (* 9 mai 1939), sportiv şi om de afaceri
• Johannes Honterus (* 1498 - † 23 ianuarie 1549), teolog reformator sas
• József Koszta (* 1861 - † 1949), pictor
• Lucian Blaga (* 9 mai 1895 - † 6 mai 1961), elev la Gimnaziul românesc
• Matthias Lassel (* 16 noiembrie 1760 - † 23 iunie 1834), oftalmolog de faimă europeană
• Nicolae Teclu (* 18 octombrie 1839, Braşov - † 13 iulie 1916, Viena), chimist, inventator
• Peter Maffay (* 30 august 1949), muzician
• Sextil Puşcariu (* 4 ianuarie 1877 - † 5 mai 1948), academician, scriitor şi filolog
• Ştefan Octavian Iosif (* 11 septembrie 1875, Braşov - † 22 iunie 1913, Bucureşti), poet şi traducător român
• Valentin Bakfark (* 1507 sau 1527 - † 15 august 1576), compozitor renascentist

[modifică] Cetăţeni de onoare

Începând cu 1992, Primăria municipiului Braşov a acordat titlul de cetăţean de onoare al municipiului, uneori post-mortem, acelor braşoveni care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea oraşului şi promovarea sa.

Lista completă, cu motivele acordărilor acestui titlu, poate fi găsită aici.

[modifică] Presă

Presa braşoveană îşi are începuturile în ziarele secolelor XVIII-XIX. În 1838 a apărut, „cu prea înaltă voe”, primul ziar românesc din Braşov, „Gazeta Transilvaniei”, la doi ani după „Foaia pentru mintre inimă şi literatură”. Dintre publicaţiile scrise sunt de remarcat Kronstadter Zeitung, Brassói Lapok, Bună ziua Braşov, revista Chip, Dacia Jurnal Braşov, Gazeta de Transilvania, Monitorul Expres, Transilvania Expres, revista Zile şi Nopţi. Televiziunile şi posturile de radio locale au apărut după 1990. În mare parte sunt studiouri teritoriale ale posturilor naţionale. Ca televiziuni se pot aminti Antena 1 Braşov, Mix TV Braşov, Nova TV, Pro TV Braşov, RTT Braşov şi TVS Braşov, iar ca posturi de Radio: Radio 21 Braşov, Radio Antena Braşovului, Radio Braşov, Radio Dinamic FM Braşov, Radio Impuls FM Braşov, Radio Kiss FM Braşov, Radio Pro FM Braşov şi Radio Special.

• Date de contact ale publicaţiilor din Braşov
• Date de contact ale posturilor de radio din Braşov

[modifică] Sport

Braşovul are o veche tradiţie în domeniul sportului, încă de la sfârşitul secolului XIX înfiinţându-se aici primele organizaţii sportive (Asociaţia de Tir, Şcoala de Gimnastică şi Cântări). Anterior, fuseseră introduse sporturi precum şahul, jocul de cărţi, biliardul (secolul XVIII). Muzeul Sportului Transilvănean este printre cele mai vechi de acest gen din ţară, şi prezintă evoluţia unor sporturi consacrate în oraşul nostru. În perioada comunistă se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu şi sportivii braşoveni. Astăzi, infrastructura Braşovului permite practicarea unor sporturi diverse precum: fotbal, tenis, ciclism, handbal, planorism, schi, patinaj, alpinism, bowling, înot, tir, baschet, arte marţiale, echitaţie, volei sau gimnastică de întreţinere. Nici sporturile la masă nu au fost uitate: ruletă, cărţi (mai ales în cazinouri), biliard sau tenis de masă. În fiecare an, în preajma zilei de 15 Noiembrie, la Braşov se organizează un cross în memoria victimelor autorităţilor comuniste din 1987. Tot anual, la Baza Sportivă „Olimpia”, se desfăşoară competiţia de tenis „Braşov Challenge Cup”. Merită amintite o serie de instituţii şi locaţii de practicare a sportului:

FC Braşov FC Forex Braşov Rulmentul Braşov Federaţia Română de Karate Modern (F.R.K.M.) - preşedinte Adrian Popescu-Săcele, 6 dan. Baza sportivă „Olimpia”, cu Muzeul Sportului Transilvănean. Bazinul Olimpic Braşov

Stadionul Tineretului Stadionul Municipal Stadionul Dinamo Complexul Sportiv „Ion Ţiriac” Sala Sporturilor Bazinul Alpin Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport

[modifică] Galerie de imagini

Piaţa Sfatului	Statuia Umanistului Johannes Honterus de lângă Biserica Neagră	Biserica Neagră, iarna	Strada Mureşenilor cu Biserica Neagră în fundal	Strada Sforii, cea mai îngustă stradă din Europa
Bulevardul Ferdinand (astăzi Eroilor) din Braşov. Începutul secolului XX	Biserica Sf. Nicolae din Şchei	Biserica Sf. Ioan din Poiana Braşov	IAR Braşov, vedere aeriană. Cca. 1940	Restaurantul Chinezesc din Piaţa Sfatului
Muntele Tâmpa, scăldat în lumină	Vârful muntelui Tâmpa	Complexul Panoramic de pe Tâmpa	Cabana «Casa Pădurarului»	Monumentul luptătorilor anticomunişti
Stema de pe Casa Sfatului	Stema comunistă a Braşovului	Muntele Tâmpa cu Restaurantul Panoramic, telecabina şi numele oraşului	Stema de pe poarta Ecaterinei	Sigla Kronstadt
Cercul Militar	Prima şcoală românească	Opera Braşov	Centrul Cultural Reduta	Monumentul luptătorilor anticomunişti

[modifică] Bibliografie

• ¹ ^  Valentin Bodea, Note asupra economiei braşovene din sec. XX
• Silviu Pop, Ştefan Princz, Braşov, ghid turistic , Ed. Pentru Turism, Bucureşti 1974.
• Sextil Puşcariu, Braşovul de altădată, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977.
• Dorina Negulici, Braşovul - Oraş cetate, Braşov, 2000.
• Vasile Oltean, Istoricul tradiţiilor din Şcheii Braşovului
• Vasile Oltean, Junii braşoveni
• Maria Dogaru, Din Heraldica României. Album, Ed. Jif, Bucureşti 1994.
• Dicţionar Enciclopedic - vol. I, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993
• Gernot Nüssbaecher, Caietele Corona, Ed. Aldus, Braşov
• Pagini Aurii, ediţia 2005-2006

[modifică] Note

[modifică] Legături externe

Portal Ţara Bârsei

• www.brasov.ro
• GhidBrasov.ro
• Stema oraşului
• Harta interactivă a Braşovului
• Iubesc Braşovul
• Tur Virtual al Braşovului
• Cazare în Braşov
• Municipiul Braşov