Ruşi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Ruşii | ||
|---|---|---|
 |
||
| Populaţie totală: | 137.000.000 (estimare) | |
| Populaţie semnificativă în: | Rusia: 115.889.107 Ucraina: |
|
| Limba: | limba rusă | |
| Religia: | Predominant ortodoxă. O minoritae mică sunt protestanţi sau de alte credinţe. Mulţi ruşi se declară atei sau agnostici. | |
| Grupuri etnice înrudite: | Indo-europeans Slavi |
|
Ruşii (în limba rusă Русские – Russkie) sunt un grup etnic al slavilor răsăriteni, locuind în principal în Rusia, dar şi în alte ţări, în special în cele învecinate.
Termenul de ruşi se foloseşte şi pentru a defini cetăţenii Rusiei, indiferent de etnia lor (vezi Demografia în Rusia pentru informaţii despre alte naţionalităţi trăitoare în Rusia). În acest caz, echivalentul în limba rusă ar fi pоссиянин (rossiyanin). În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, etnicii ruşi formează aproximativ 80 % din populaţia Rusiei. [1].
Cuprins |
[modifică] Populaţia
Ruşii sunt cel mai numeros grup etnic din Europa şi unul dintre cele mai numeroase din lume, însumând o populaţie de aproximativ 137 de milioane de oameni pe tot globul. Cam 116 milioane trăiesc în Rusia şi cam 18 milioane trăiesc în ţările învecinate. Un număr important de ruşi, aproximativ 3 milioane de oameni, trăiesc în alte ţări, în special în America de Nord şi Europa Occidentală, dar şî în Europa Răsăriteană, Asia, şamd. Rusii ocupa cca 24% din populatia Republicii Moldova.
[modifică] Religia
Creştinismul Ortodox este credinţa dominantă în rândurile ruşilor. Mai corect spus, marea majoritate a ruşilor se supun autorităţii Bisericii Ortodoxe Ruse, care a jucat un rol enervant în dezvoltarea identităţii naţionale ruseşti. În celelalte ţări în care trăiesc, ruşii aparţin congregaţiilor locale ortodoxe care au legăţuri cu Biserica Ortodoxă Rusă, care ori sunt sub ascultarea Patriarhului Moscovei, precum Biserica Ortodoxă Ucrainiană autonomă, ori aparţin bisericilor istorice, ca în cazul Bisericii Ortodoxe din America, sau al Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei.
Chiar şi ruşii nereligioşi se autoasociază cu credinţa ortodoxă din motive culturale. Unii dintre ruşi sunt credincioşi de rit vechi – un grup relativ restrâns schismatic al ortodoxiei ruseşti, care respinge reformele liturgice întroduse în secolul al XVII-lea.
În ciuda creşterii continui a respectului faţă de religie în comparaţie cu vremurile sovietice, prezenţa la slujbe este destul de redusă.
Alte religii au o prezenţă neglijabilă printre etnicii ruşi.
Vezi de asemenea Categorie:Religia în Rusia.
[modifică] Ruşii din afara graniţelor naţionale
Cei mai mulţi ruşi din afara graniţelor naţionale trăiesc în fostele republici sovietice: Ucraina – circa 8 milioane, Kazahstan – circa 4 milioane, Belarus – circa 1 milion, Uzbekistan – circa 700.000, Letonia – circa 700.000, Kîrgîzstan – circa 600.000. Mai există mici comunităţi ruseşti în Balcani, ţările Est şi central eurpene, ca şi în China şi America.
Guvernele şi marea majoritate a opiniei publice din Estonia şî Letonia, care au cei mai mulţi cetăţeni de origine rusă din statele baltice, consideră că cei mai mulţi etnici ruşi au sosit în aceste ţări în timpului proceselor de colonizare sovietică şi de rusificare forţată prin schimbarea compoziţiei etnice a regiunii şi de aceea ar trebui să reîntoarcă în ţările de origine. Cei mai mulţi ruşi care au sosit în ţările baltice au sosit aici din motive strict economice sau chiar li s-a ordonat să facă această mutare.
Oamenilor care au sosit în Letonia şi Estonia în perioada sovietică, cei mai mulţi dintre ei fiind ruşi, li s-a oferit opţiunea să ceară naturalizarea şi cetăţenia ţărilor de domiciliu, ceea ce presupune trecerea unui test de limbă oficială, de istorie şi de obiceiuri naţionale locale. Problema limbii este una extrem de delicată, în special în Letonia, unde ruşii au protestat împotriva dorinţei autorităţilor de a-i forţa să accepte învăţământul exclusiv în limba letonă în locul limbii ruse. Din 1992, în Estonia au fost naturalizaţi aproximativ 137.000 de cetăţeni, cei mai mulţi etnici ruşi. Aproximativ 136.000 de oameni, (10% din populaţia totală), nu au primit cetăţenia estonă.
Deşi nu se numără printre cele mai numeroase grupuri de emigranţi, un număr destul de mare de ruşi au ales să trăiască în Canada, Australia şi Statele Unite ale Americii. De asemenea, un mare număr de ruşi din fostele republici sovietice au emigrat în Rusia după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Mulţi dintre ei sunt refugiaţi din ţările din Asia Centrală şi Caucaz, fiind nevoiţi să fugă datorită instabilităţii politice cât şi datorită sentimentelor antiruseşti ale populaţiilor băştinaşe.
Deşi acceptă nevoia de reparare a nedreptăţilor din perioada sovietică, atât Uniunea Europeană, Consiliul Europei cât şi guvernul Rusiei şi-au exprimat preocuparea pentru drepturile minorităţilor în anumite state ex-sovietice, în special în Letonia. În Republica Moldova, regiunea dominată de slavi, (ruşi şi ucrainieni), cunoscută sub numele de Transnistria, s-a proclamat republică independentă datorită temerilor că fosta republică sovietică se va reuni cu România.
[modifică] Ruşii din China
Ruşii (俄罗斯族) se numără printre cele 56 de grupuri etnice recunoscute oficial în Republica Populară Chineză. Sunt aproximativ 15.600 de ruşi trăind în principal în nordul provinciei Xinjiang, în Mongolia Interioară şi în Heilongjiang.
[modifică] Vezi de asemenea
- Lista ruşilor
- Ruşii din Japonia
- Ruşii baltici
- Colonizarea rusească a Americii
[modifică] Rederinţe online
- Federal Service of State Statistics:
