Nivea Braşov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Intreprinderea de Produse Cosmetice «Nivea» Braşov

[[Imagine:{{{hartă}}}|180px|{{{nume oraş}}} în România]] siglă amplasare
Alte denumiri	Nivea Braşov, Norvea Braşov
Ţară	România
Oraş	Braşov
Fondată în	1926
Perioada de activitate	1926 - 1992
Industrie	Chimică
Producţie	Produse cosmetice şi de uz gospodăresc
Profit
Angajaţi
Deţinută	Stat, acţionariat Norvea Braşov
Sit web	Format:Icon [ ]

Intreprinderea de Produse Cosmetice «Nivea» Braşov, a reprezentat o firmă românească care a reuşit să monopolizeze Orientul Apropiat şi Europa estică (blocul comunist) datorită raportului calitate/preţ a produselor sale. A produs o gamă largă de produse, sute de tipuri, precum paste de dinţi, creme de bărbierit, creme de piele, săpunuri, deodorante, şampoane, parfumuri şi ape de toaletă, produse chimice pentru gospodărie etc.

Cuprins 1 Istoric 2 Produse cunoscute 3 Galerie de imagini 4 Bibliografie

[modifică] Istoric

În 1840, la Braşov, se deschidea un atelier de fabricat săpunuri. Un altul a fost înfiinţat în 1896. Cele două ateliere vor intra, după naţionalizarea din 1949, în componenţa fabricii de săpun „Poiana”.

Fabrica „Nivea” din Braşov îşi are începuturile în laboratorul de cosmetică „Leo”, existent din 1926, înfiinţat iniţial la Ghimbav. Adevăratul său act de naştere se află însă în adresa Ministerului Comerţului din 7 decembrie 1923. Treptat, laboratorul îşi deschide noi secţii, producând în perioada interbelică pasta de dinţi, praful de dinţi şi apa de gură „Chlorodont”, ca şi crema cunoscută iniţial sub numele de „Leoderm”. Încă din primul an de activitate al laboratorului, sunt aduse din Anglia şi Italia rizomi de mentă, punându-se astfel bazele primelor culturi cu această plantă în împrejurimile Bodului. Sunt puse în funcţiune instalaţii pentru extragerea din plante a uleiurilor necesare aromatizării pastei de dinţi. Din 1932, laboratorul devine fabrică, primind denumirea de „Chlorodont”.

În 1928 s-a deschis în Braşov o nouă unitate de fabricare a produselor cosmetice, cumpărată în 1932 de firma „Beiersdorf”. Materiile prime se aduceau în cea mai mare parte din Germania şi se produceau aici creme şi paste „Nivea”. Din 1936 se livrează şi emplastre, iar din 1938 şi săpun.

În iulie 1950, vechile fabrici „Chlorodont” şi „Beiersdorf” sunt comasate în întreprinderea „Nivea”, căreia i se adaugă la 1 septembrie 1956 şi fabrica „Poiana”. Directorul fabricii „Beiersdorf”, Tarţia Vasilică, a suferit tortura aplicată de autorităţile de represiune braşovene, după care a fost trimis în temniţă la Aiud. Datorită faptului că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia în 1997 în urma unui proces, Nivea Braşov a deţinut, o vreme, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui său.

După 1957, fabrica este retehnologizată în vederea producţiei de noi sortimente. În zona Bod se dezvoltă o unitate de culturi agricole, lângă vechile plantaţii de mentă, cărora li s-au adăugat şi lavandă şi salvie, pe o suprafaţă de peste 280 ha. Muşchiul de stejar era utilizat ca fixativ, iar cetina de brad pentru aroma de răşinoase. În această perioadă, fabrica deschide şi o secţie de cercetare, care va descoperi o serie de produse intrate ulterior în procesul de fabricaţie.

Din 1963 se trece la producţia proprie de tuburi de aluminiu, pentru pastele de dinţi şi cremele de ras, iar din 1965 se începe producţia dozelor pentru spray-uri şi aerosoli. În anii '70, secţia de emplastare începe producţia a mai multe sortimente de romplast, pansaplast, bandă adezivă şi leucoplast dublu.

Anii '80 au consacrat firma pe piaţa internaţională. Este perioada de maximă înflorire a intreprinderii şi totodată perioada cu cele mai multe sortimente aflate în procesul de producţie (de ordinul sutelor).

După 1990, firma a fost redenumită „Norvea”. În 1993, prin privatizare, „Colgate-Palmolive” a preluat 76% din acţiuni, iar în 2006 a cumpărat şi restul de 24% de la foştii acţionari ai „Norveei”.

[modifică] Produse cunoscute

• Săpun:
  • Magnolia
  • Exotic
• Pasă de dinţi:
  • Cristal
  • Mărgăritar
  • Perla
  • Pell-Amar
  • Cleştar
  • Ossidenta
  • Irinel
  • Norvea („Hei, copii, aţi prin ideea? Spălaţi dinţii cu «Norvea»!”)
• Cremă de bărbierit:
  • Călin
  • Triumf
• Creme de piele (de mâini, antirid, de faţă):
  • Catifelin
  • Nutrin
  • Gazel
  • Nivea
  • Norvea
  • Perla
  • Diafan
• Spray-uri, fixative (cosmetice şi pentru uz casnic):
  • Di-Da
  • Cadran
  • Bob
  • Şah
  • Dublet
  • Revin
  • Gazel
  • Confort
  • Molid
  • Dacia
• Parfumuri, ape de toaletă:
  • Şah
  • Gazel
  • Cordial

[modifică] Galerie de imagini

[modifică] Bibliografie

• Nivea 50 * 1926-1976 - *** Editată de Ministerul Industriei Chimice, I.P.A.C., Bucureşti, 1976

---