Ungaria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina".

Magyar Köztársaság


în detaliu	mai mare

Deviză naţională: Nu are

Limbă oficială

Capitală

Oraş principal

Preşedinte

Prim-ministru

Sistem politic

Republică constituţională

Suprafaţă
- Total
- % apă

Locul 108
93.030 km²
0,74%

Populaţie
- Total
- Densitate

Locul 80
10.032.375
107,84/km²

Independenţă

Decembrie 1000

PIB
- Total
- PIB/cap de loc.

Locul 49
$162,29 miliarde
$16,627

Monedă

Forint (HUF)

Fus orar

UTC+1/+2

Imn naţional

Isten, áldd meg a magyart

Domeniu Internet

.hu, .eu¹

Prefix telefonic

¹Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Ungaria face parte

Ungaria ( Magyarország) este o ţară din Europa Centrală. Etimologia cuvântului folosit în limba română, este denumirea din limba turcă veche, prin secolul VII, de On-Ogour care se traduce prin Zece săgeţi.

Este vecină cu Austria (vest), Slovacia (nord), Ucraina (est), România (est), Serbia (sud), Croaţia (sud) şi Slovenia (sud).

Populaţia este formată în general de unguri sau maghiari. Denumirea de maghiari este folosită des în limba română, dar mai ales de dialectul secuilor, aşa explicându-se numele local al Ungariei sub numele Magyarország. Împreună cu Polonia, Slovacia şi Republica Cehă, formează grupul de la Vişegrad.

Forma de guvernământ republică.

Harta Ungariei

Parlamentul din Budapesta

Dunarea la Visegrad

Basilica Esztergom

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul istoria Ungarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În perioada Imperiului Roman, romanii au numit regiunea unde se află actualul stat Ungaria, Panonia. După căderea Imperiulul roman, triburile germanice au stăpânit Câmpia Panonică. În această perioadă au continuat migraţiile si invaziile diferitelor popoare migratoare. Primii au fost hunii conduşi de Attila. După alungarea hunilor triburile germanice cum au fostlombarzii şi gepizii au stăpânit regiunea Panonică în jur de o sută de ani.

În această perioadă şi triburile slave au migrat în partea sudică a Europei. În jurul anului 560 avarii cuceresc acest teritoriu al Panoniei şi păstrează controlul lui timp de două secole până în secolul IX. Urmează o perioadă controlul francilor, regatului Slavonic Moravia Mare şi principatele Balatonului până la sfârşitul secolului al IX, când maghiarii au migrat în Panonia.

Invazia maghiarilor conduşi de Arpad

Maghiarii au trăit în secolul al IX-lea în (regiunea denumită în scriptele vechi) Etelköz, un teritoriu situat la nord de litoralul vestic al Mării Negre, şi la sfârşitul secolului al IX-lea au imigrat spre vest, în Bazinul Carpatin. Pe partea estică a marii Puste Maghiare, începând cu parte nord-estică şi continuând prin Bihor, Zărand (regiunea păstrează numele ducelui Zerind din dinastia arpadiană), prin Arad şi Timiş până la Dunăre au fost decoperite cimitire şi morminte ungureşti din această perioadă a descălecatului (Erdély rövid története [Scurtă istorie a Ardealului] 1989,107). În această regiune mai multe duzine de sate poartă numele triburilor maghiare descălecătoare (Kér, Jenő, Tarján, Keszi, etc.) În textul cronicii din jurul anului 950 al împăratului bizantin Constantin Porfirogenetul este scris, că pe acest teritoriu trăesc “Turci” = maghiari. După tradiţie ţara maghiarilor (Magyarország) a fost descoperită de Árpád, conducătorul lor, care i-a adus în Panonia după 895. Cele "Zece Săgeţi" menţionate mai sus se referă la baza de invazie militară maghiară din anii 895-896 a Câmpiei Panonice venind din Etelköz ("Teritoriul dintre Râuri").

Regatul maghiar a fost înfiinţat în anul 1000 de Ştefan I al Ungariei. Numele originar al acestuia înainte de a trece la creştinism era Vajk(Voicu), iar tatăl său a fost Géza, conducătorul maghiarilor.

Ştefan I, cunoscut şi ca Sfântul Ştefan (în maghiară Szent István), care a fost botezat de mic copil ca creştin, s-a căsătorit cu Ghizela, fiica lui Henric II Duce de Bavaria. În anul 996 a devenit conducătorul statului maghiar, Ungaria. Ştefan I a primit coroana de la Papa Silvestru al II-lea în anul 1000 în oraşul Esztergom. Ca rege creştin a infiinţat Biserica Ungară, a creştinat populaţia în religia catolică, a iniţiat zece episcopii, iar regatul a fost împărţit în comitate (în maghiară: vármegye). Ungaria a devenit regat patrimonial unde majoritatea terenului era împărţit în proprietăţi private.

Iniţial istoria politică al Ungariei a evoluat alături de asociaţia cu Polonia şi Boemia condusă de preoţi ai Imperiului Roman Sfânt.

Între 1241-1242 Ungaria a fost devastată de armata tătară şi mongolă condusă de Batu Khan în bătălia de la Muhi .

Încet, încet sub conducerea dinastiei Árpád statul maghiar s-a alăturat civilizaţiei europene. Sub conducerea Angevinilor în 1308 Ungaria şi-a pierdut controlul asupra Valahiei în urma bătăliei de la Posada din 9-12 noiembrie 1330 cu Basarab I de către Carol Robert de Anjou, care scapă cu fuga deghizat în haine femeieşti. De asemeni pierde şi controlul Moldovei în 1359.

Un moment important în istoria Ungariei îl constituie domnia regelui Matei Corvin, român din Transilvania. Regele Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara (cunoscut ca János Hunyady de către maghiari) a condus regatul maghiar din 1458 până-n 1490. În această perioadă Ungaria a înflorit, devenind o ţară cu importantă din punct de vedere cultural-artistic în centrul Europei până la Renaştere. Matei Corvin a luptat împotriva Imperiului Otoman, realizând independenţa faţă de acesta.

Independenţa maghiară s-a sfârşit în 1526 după bătalia cu Otomanii de la Mohács. Regatul a fost împărţit în trei părţi: partea de vest a fost anexată Austriei, în est principatul Transilvănean a devenit independent, iar centrul Ungariei a ajuns sub stăpânirea imperiului Otoman.

150 de ani mai târziu, în secolul XII Austria şi alianţa creştină au eliberat centrul Ungariei ocupat de Imperiul Otoman. Revolta maghiară pentru independenţă dintre anii 1703 şi 1711condusă de Francisc Rákóczi al II-lea a contribuit şi ea la eliberarea ţării.

Revoluţia burgheză din 1848-1849, a fost stinsă prin intervenţia Austriei numai cu ajutorul Rusiei.

La 16 noiembrie 1918 s-a proclamat Republica Ungară, ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial. În martie 1919 comuniştii a preluat puterea sub conducerea lui Béla Kun care a proclamat Statul Sovietic Ungar. Numai intervenţia trupelor româneşti chemate de partidele democratice maghiare au reuşit să reinstaleze ordinea în ţară.

În ianuarie 1920 amiralul Miklós Horthy a fost ales de adunarea naţională ca Regent al statului maghiar. Regele Carol I al Austriei a încercat să revină la tronul Ungariei, dar fără succes.

La data de 4 iunie 1920 s-a semnat Tratatul de la Trianon, care a fixat noile graniţe ale Ungariei. Ungaria a pierdut 71% din teritoriu şi 66% din populaţie, dar nu trebuie neglijat faptul că la acea dată minorităţile etnice depăşeau mult populaţia maghiară. Dar trebuie recunoscut că o treime din populaţia maghiară a devenit o minoritate etnică în ţăriile vecine, noi formate ca România, Cehoslovacia, Serbia, U.R.S.S. (vestul Ucrainei. Ungaria a pierdut şi singurul port maritim la Marea Adriatică, Fiume,azi Rijeka în Croaţia.

Amiralul Horthy s-a aliat cu Adolf Hitler în 1930 cu speranţa de a primi înapoi teritoriile pierdute din primul război mondial. Astfel, Ungaria a anexat Sudul Slovaciei şi apoi, după Diktatul de la Viena din 1940, Ardealul de Nord. Ungaria a intrat în al doilea război mondial alături de Germania împotriva U.R.S.S.. Adolf Hitler l-a înlocuit pe Miklós Horthy instalându-l pe pro-nazistul Ferenc Szálasi liderul partidului Săgetar-Cruciat. Ungaria a elaborat o serie de legi anti-evreieşti începând chiar cu anul 1920 - iniţiator fiind chiar Pál Teleki prim-ministru.

Când alianţa cu Germania a fost realizată partidul Săgetar-Cruciat şi autoritatea guvernamentală au participat din plin la Holocaust. În jur de 440.000 evrei în 145 de trenuri au foşti deportaţi la Auschwitz, inclusiv dintre evreii din Ardealul de Nord.

Ungaria este eliberată de trupele germane în retragere de către Armata Română, care au dat lupte grele pentru eliberarea Budapestei şi de trupe ale Armatei Roşii.

După o perioadă scurtă de democraţie, 1946 - 1947, după anul1948 liderul comunist Mátyás Rákosi a instaurat regimul comunist după modelul sovietic a lui Stalin. Acesta a fost principalul motiv al izbucnirii Revoluţiei maghiare din 1956. Ungaria a anunţat ieşirea din Pactul de la Varşovia, dar armata sovietică a intervenit cu un atac militar masiv, înabuşind în sânge revolta populară, sovieticii instalându-l la conducerea statului pe János Kádár, omul lor de încredere. Profitând de faptul că în timpul revoltei graniţele au fost deschise, circa un milion de oameni au plecat din Ungaria.

La 23 octombrie 1989, Mátyás Szűrös a proclamat a treia Republică Ungară şi a devenit preşedinte. Primele alegeri libere, democratice s-au desfăşurat în anul 1990. În 1999 Ungaria devine membru NATO.

Vezi şi Titluri nobiliare maghiare

Migratia ungurilor 1. Yugra (strămoşi unguri) 2.Magna Hungaria 3. Lévédié 4. Etelköz.

Triburile maghiare : Jenő, Kér, Keszi, Kürt-Gyarmat, Megyer (Magyar), Nyék, şi Tarján, şi incă trei triburi Kabare, în total 10 triburi.

[modifică] Etelköz 830-895

În jurul anului 830, a pornit un război civil în Khaganate Kazar, ca rezultat 3 triburi Kabare au ieşit din imperiul Kazar şi s-au alăturat, ataşat de Proto-Magyars şi s-au dus la Etelköz, teritoriu între Carpaţi şi răul Dnieper azi Ucraina în jurul anului 854 Proto-Magyars trebuia să facă faţă cu atacul Pecenegean de aceea s-au indepărtat spre Etelköz Tribul Kabar i-au invăţat pe Maghiari limba turcă, cel puţin 300 de cuvinte din limba turcă este prezentă în limba maghiara cea modernă, noii vecini ai Proto-Magyars erau Vikingii şi Slavii, arhiologii au gasit o sugestie că Proto-Magyars au intrat în interacţie cu ambele grupe, din 862 încolo Proto-Magyars numiţi deja ca Ungri impreună cu aliaţi Kabarii au început o serie de atacuri din Etelköz în bazele din Carpaţi.

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vedeţi articolul demografia Ungarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Istorie

900 d.c 250,000 - 500,000 Maghiari s-au aşezat în cămpia panonică predominantă de Slavi
1222 - 2,000,000 în perioada sau epoca de aur.
1242 - 1,200,000 după invazia Mongolico-Tatară
1370 - 2,500,000 în perioada regii de Angevin
1490 - 4,000,000 înaintea ocupaţii otomane (3.2 milioane de Maghiari)
1699 - 3,300,000 în perioada Tratatului de la Karlowitz (mai puţin de 2 milioane de maghiari)
1711 - 3,000,000 în perioada sfărşitului de război Kuruc (1.6 milioane Maghiari)
1790 - 8,000,000 (39% Maghiari)
1828 - 11,495,536
1846 - 12,033,399
1880 - 13,749,603 (46% Maghiari)
1900 - 16,838,255 (51,4% Maghiari)
1910 - 18,264,533 (54,5% Maghiari, 5% de evrei maghiari vezi istoria evreilor din ungaria)
1920 - 7,516,000 după Tratatul de la Trianon (90% Maghiari, 6.1% evrei)
1981 - 10,800,000
2001 - 10,197,119
2005 – 10,090,330 [1]

[modifică] Prezent

Populaţia maghiară din ungaria de azi reprezintă 95%, limba maternă este maghiară din familia Ugro-Finică, alte minorităti : rromi, sau Romák în maghiară (5%), etnici Germani sau Svábok în maghiară (1.2%), etnici Români sau Románok în maghiară (0.8%), etnici Slovaci (0.4%), etnici Croaţi (0.2%), etnici Sărbi (0.2%) şi Ucraini (0.1%).

Religia Catolică e cea dominantă, 16% din populaţia maghiară din ungaria sunt de religie Calvinistă , şi 3% de religie Lutheran, 1% din populaţie sunt de religie Mozaică (evrei). [2]

Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită şi ungară), o limbă ugro-finică. Multe cuvinte din limba maghiară sunt de origine slavă.

Etnicii maghiari alcătuiesc 89% din populaţie. Cele mai importante minorităţi etnice din Ungaria sunt rromii (5%), germanii (2,6%), precum şi sârbii, slovacii, românii şi rutenii (ucrainieni greco-catolici), fiecare din aceste din urmă grupuri reprezentând în jur de 1% din populaţia Ungariei. Ca exemplu, românii din Ungaria, grupaţi în special în zona oraşului Gyula (Giula), reprezintă 0,7% din totalul populaţiei ţării. Comunităţi maghiare importante locuiesc în statele vecine Ungariei, în special în Slovacia, România (mai ales în Transilvania, Partium şi Moldova), în Serbia (Voivodina), în Ucraina Transcarpatică, în Austria (Burgenland), dar şi în Statele Unite ale Americii şi în Canada.

67,5% din populaţia Ungariei este de confesiune catolică. Comunităţii reformate (calvine) din Ungaria îi aparţin 20% din cetăţeni. Din totalul populaţiei 5% sunt luterani. Comunităţi religioase mai puţin numeroase sunt cea ortodoxă sârbă (1%), cea ortodoxă română, precum şi cea iudaică (0,2%). Comunitatea ortodoxă română din Ungaria este organizată în Episcopia Ortodoxă Română de Gyula, care este condusă în prezent de episcopul Sofronie Drincec, originar din Arad. Comunităţile greco-catolice din Ungaria (alcătuite din maghiari, ruteni, slovaci şi români) sunt organizate în Episcopia Greco-Catolică de Nyiregyháza.

[modifică] Sistemul politic

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Ungarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Parlamentul Ungar este format din 386 de deputaţi, odată la 4 ani sunt aleşi pe listele individuale de 176 de candidaţi în circumscripţiile electorale, iar 210 de deputaţi partidele formează listele de candidaţi nu sunt votaţi în direct de alegător ci prin alegerea partidului de alegători , deputaţii îl aleg pe primul ministru, iar primul ministru desemnează guvernul şi miniştrii.

Forma de stat al ungariei este republică în maghiară: köztársaság Constituţia maghiară a fost modificată de mai multe ori prima modificare a fost în anul 1949 schimbarea cea mai mare a fost în 1989 a intrat în vigoare în 23 octombrie 1989 Preşedintele este ales odată la 5 ani, funcţia preşedintului este reprezentativă (simbolică) dar el desemnează premierul şi este autoritatea supremă al armatei, parlamentul iniţiază legi care trebuie să corespundă cu constituţia ungară, preşedintele aprobă, în caz ca nu corespunde preşedintele are dreptul să anuleze legea iniţiată de parlament, prin curtea de constituţie.

Ungaria face parte din NATO şi a devenit în mai 2004 membră a Uniunii Europene.

Pentru detalii, vedeţi articolul Primii Miniştri al Ungarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Economie

Hungarian 100 Forint

Ungaria continuă să fie pe un trend ascendent de creştere economică, în calitatea sa de membru nou al Uniunii Europene (din 2004). Sectorul privat generează aproximativ 80% din PIB. Ungaria asimilează circa o treime din totalul investiţiilor străine în Europa Centrală. Din 1989 investiţiile străine cumulează peste 23 miliarde de dolari. Inflaţia şi şomajul au crescut uşor în ultimii ani şi se aşteaptă să crească în continuare. Încrederea investitorilor străini în economia Ungariei este într-o uşoară scădere, după ce măsurile luate de guvern în 2006 au avut drept efect mai degrabă creşterea încasărilor şi mai puţin scăderea cheltuielilor.

Guvernul ungar şi-a exprimat dorinţa de a adera la zona euro în 2010. Analiştii economici consideră, însă, această dată drept nerealistă, date fiind problemele existente, ei considerând perioada 2013-2014 mult mai probabilă. Unii analişti au sugerat chiar că următorii membrii UE - Bulgaria şi România - ar putea depăşi Ungaria la capitolul adoptarea monedei euro ^[1]

[modifică] Comitate

Pentru detalii, vedeţi articolul comitatele Ungarieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Ungaria este împărţită în 19 comitate (megye) şi 23 de oraşe cu dreptul de comitat (Pest este comitat cu administraţia în capitala Budapesta) (megyei jogú város): Békéscsaba, Debrecen, Dunaújváros, Eger, Érd, Győr, Hódmezővásárhely, Kaposvár, Kecskemét, Miskolc, Nagykanizsa, Nyíregyháza, Pécs, Salgótarján, Sopron, Szeged, Székesfehérvár, Szekszárd, Szolnok, Szombathely, Tatabánya, Veszprém şi Zalaegerszeg.