Cetatea Braşovia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ocupând o suprafaţă de aproximativ 23.000 mp şi având ziduri înalte şi groase de 1,70 până la 1,80 m, cetatea Braşovia, aflată pe vârful Tâmpei, a constituit multă vreme un important punct de apărare pentru Braşov. Originea fortificaţiei nu se cunoaşte, cert este că aceasta datează încă dinaintea venirii teutonilor în Ţara Bârsei. Prima dată, cetatea este menţionată într-un document din 16 octombrie 1434. Poziţia dominantă a Tâmpei, izolarea şi înclinarea pantelor au făcut din cetatea Braşovia o fortificaţie imposibil de cucerit şi totodată „cheia” stăpânirii Braşovului. Cadrul natural în care a fost înălţată este unul dintre cele mai prielnice locuri pentru asemenea construcţii: în două părţi, cetatea este flancată de coaste abrupte, iar în a treia este mărginită de o pantă abruptă cu posibilităţi de fortificare. Arhitectura construcţiei este simplă, făcând ipoteza ca cetatea să aparţină epocii preromantice.
Incinta sa de piatră, de formă aproape triunghiulară, prezintă un mic bastion poligonal pe latura vestică şi urme ale unor mici încăperi pe latura de sud. În interior exista o capelă şi rezervoare pentru apă săpate în piatră. Pe latura nordică, spre oraş, începând de la vârful Tâmpa mare (960 m), coborând spre vârful Tâmpa mică (925 m), există un zid având grosimea de 0,80 m pe o porţiune de aproape 200 m. Aproximativ la mijloc, zidul este atins din exterior de un drum vechi, azi abia de recunoscut, care traversa diagonal panta Tâmpei venind dinspre Curmătură, dintre Tâmpa şi Dealul Melcilor. În acest loc al zidului există patru deschideri de poartă, două mai late, de 116 cm şi două mai înguste, de circa 100 cm. Tot începând de la vârful Tâmpei, un alt zid gros de 1,80 m se întinde spre sud, până la o potecă, care vine din Valea Cetăţii, zidul ocolind apoi spre vest pe o porţiune de circa 50 m până la stânca de deasupra grotei de pe partea sudică a Tâmpei. Către şaua Tâmpei, care desparte Tâmpa de dealul Păticel, zidul se înalţă aproximativ pe curba de nivel de 920 m, având lungimea de circa 150 m şi de asemenea grosimea de 1,80 m. Adaptat la situaţia terenului, zidul prezintă un colţ ieşind din linia continuă. Pe această parte se află şi poarta principală de intrare în cetate, la capătul unui drum în serpentine săpat partial în stâncă. În 1933, Muzeul Săsesc al Ţării Bârsei a efectuat în cetate săpături arheologice, care au dus la degajarea fundaţiilor capelei Sf. Leonhard din apropierea porţii principale a cetăţii. Săpăturile au fost continuate în 1937 de către Alfred Prox, care a cercetat cisterna din incinta capelei. Atunci s-a putut constata că cisterna având un diametru de 6,8 m a fost adâncită în stâncă până la 5 m, unde s-a dat de un strat de apă, surprinzător la această înălţime. Faptul că din trei părţi fortificaţia era înconjurată de prăpăstii, iar a patra era bine apărată, făceau din aceasta una dintre cele mai inexpugnabile (greu de cucerit) cetăţi din Transilvania şi Europa (de fapt, n-a fost ocupată niciodată, decât prin tratate).
Era deservită de o zonă şcheiană din vale, numită Cutun, de care era legată prin Drumul Cavalerilor. Costantin Lacea spunea prin 1910 că „şi astăzi populaţia românească, în frunte cu costenii (locuitori de pe strada Coastei şi cea a Costiţei), conduşi de Junii Curcani, ies a doua zi de Rusalii sus la Cetatea de pe Tâmpa, pe la Crucea din Cutun şi petrec acolo. Bătrânii povestesc că în tinereţele lor se făcea joc sus, în Cetatea de pe Tâmpa”.
La 1241 abia au timp câteva familii de braşoveni să se adăpostească în ea din calea năvălirii tătarilor. În anul 1397, înaintea declanşării războiului cu turcii, Mircea cel Bătrân şi-a adăpostit familia în cetate. După 24 de ani, la 1421, cetatea devine loc de refugiu pentru populaţia Braşovului, ameninţată de sultanul Murad II. În acelaşi an, cetatea este dată ca zălog sultanului, turcii dominând de pe înălţime oraşul. Înţelegând repede pericolul, braşovenii au recuperat-o cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara. Acesta, poposind la Braşov în noiembrie-decembrie 1447, a vizitat personal „castrum Brassoviense” şi a putut constata dificultăţile survenite în apărarea şi întreţinerea acestei cetăţi. De aceea, el a dat ordin de demolare pe deplin justificat şi a dispus ca pietrele rezultate din demolare să fie utilizate la fortificarea zidurilor oraşului din vale. În primăvara anului 1455, cetatea era deja demolată, dar a rămas întreagă capela cetăţii cu hramul Sf. Leonhard, amenintată cu decăderea din cauza părăsirii ei. De aceea arhiepiscopul Strigoniu a încuviintat demolarea şi a capelei, hotărând ca în locul ei să fie ridicat un altar dedicat Sf. Leonhard în biserica parohială (azi Biserica Neagră). Cu ocazia amenajărilor legate de construcţia telefericului pe Tâmpa (1970) şi a restaurantului „Panoramic”, s-a făcut un nou drum de acces, demolându-se o parte din bastionul porţii principale.
Staţiuni: Poiana Braşov
Fortificaţii şi vestigii istorice: Fortificaţiile Braşovului ••• Bastionul Aurarilor • Bastionul Cojocarilor • Bastionul Curelarilor • Bastionul Fierarilor • Bastionul Funarilor • Bastionul Graft • Bastionul Postăvarilor • Bastionul Ţesătorilor • Poarta Ecaterinei • Poarta Principală • Poarta Străzii Negre • Poarta Vămii • Poarta dinspre Tâmpa • Poarta Şchei • Poarta Târgul Cailor • Turnul Alb • Turnul Negru • Turnul Cuţitarilor şi Turnul Cizmarilor • Cetatea Braşovia • Cetăţuia de pe Strajă • Cetatea de pe dealul Şprenghi • Cetatea de la Pietrele lui Solomon
Alte locuri de vizitat: Casa Sfatului • Casa Mureşenilor • Casa Negustorilor • Muzeul de Artă • Muzeul de Etnografie • Muzeul „Prima şcoală românească” • Muzeul junilor braşoveni • Biserica Neagră • Biserica Sf. Nicolae • Biserica Sf. Bartolomeu • Biserica Sf. Martin • Catedrala ortodoxă • Catedrala romano-catolică • Biserica Sf. Gheorghe • Biserica Sfântul Ioan Biserica Cuvioasa Parascheva • Troiţele din Şchei • Sinagoga • Sinagoga Ortodoxă • Palatul Justiţiei • Palatul Poştei • Palatul Finanţelor (Primăria) • Palatul Soarelui • Palatul Telefoanelor • Vila Kertsch • Vila Schuller • Casa Baiulescu • Casina română • Reduta • Rectoratul • Biblioteca Judeţeană • Cercul Militar • Modarom • Hotelul „Aro Palace” • Hotelurile „Coroana” şi „Postăvarul” • Strada Republicii • Strada Mureşenilor • Pietrele lui Solomon • Tâmpa
