Schi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Schiatul (sau schii alpin) este o activitate sportivă de recreere care constă în coborârea pe zăpadă a unor pante cu schiuri puse în picioare.
Schiatul a evoluat de la schiul fond, datorită dezvoltării infrastructurii echipamentelor de transport a oamenilor (teleferice) în staţiunile de munte prin acestea schiorii erau duşi până în vârful celor mai înalte pante, astfel încât bucuria coborârii pantelor lungi care altădată erau prea greu de urcat se putea face de mai multe ori. Acest sport este popular oriunde ninge sau există zăpadă combinată cu pante ale munţilor şi infrastructură. Astfel pârtii de schii se găsesc în Europa, America de Nord, Japonia dar nu numai acolo.
Principala preocupare tehnică a schiorilor este cum să îşi menţină schiurile paralele, direcţia de mers şi viteza. Pentru un începător să întoarcă sau să oprească schiurile se foloseşte procedeul numit tehnic plugul, dar schiorii mai avansaţi folosesc alte metode mai avansate, rapide şi mai elegante cum ar fi cristianele. Pentru a face o cristiană, schiorul trebuie să îşi rotească genunchii dar în acelaşi timp să îşi menţină corpul într-o poziţie în care faţa sa fie înainte catre vale, astfel încât numai genunchii şi picioarele să se rotească. Această metodă este mult mai rapidă şi se foloseşte la concursurile de coborâre.
Ca schior câştigi încredere atunci când schiezi pe o pârtie mai abruptă, mai lungă şi mai rapidă. În Europa dificultatea pârtiilor se dă de culori, de la verde cele mai uşoare, urmate de albastre, roşii şi negre fiind cele mai dificile. Totuşi nu există o regulă peste tot astfel încât fiecare staţiune poate să îşi determine singură modul de marcare a dificultăţii pârtiilor.
[modifică] Competiţii
Diferite competiţii alpine s-au dezvoltat de când se schiază, cei mai buni dintre schiori participă la Cupa Mondială organizată anual cât şi la Olimpiada de Iarnă. Competiţia sportivă a schiului este împărţită în două discipline: Stilul liber şi Slalom.