Belgia

Pentru detalii, vedeţi articolul istoria Belgieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Diverse naţiuni şi culturi au ocupat teritoriul de astăzi al Regatului Belgiei, de la celţi şi romani până la francezi şi olandezi. Originea numelui său stă în primii locuitori (belgienii), de care Iulius Cezar face referire, pe când socotea campaniile sale din Galia. La prăbuşirea Imperiului Roman, francii au preluat teritoriul şi odată cu trecerea timpului, regiunea a ajuns să fie parte din Ţările de Jos, până la războiul său de independenţă (1830), desfăşurat sub auspiciile franceziilor. După o scurtă perioadă de intervenţie internaţională în regiune, pentru a se evita anexarea sa la Franţa, Regatul Unit a propus ca noua ţară să fie condusă de o casă regală dintr-o ţară terţă, sugerând-ul pe ducele Leopold de Saxe-Coburg, Germania, care se va transforma în regele Leopold I al Belgiei. În secolul XX se declară neutră, însă datorită invadării sale în timpul celor două războaie mondiale, decide să încheie politica sa externă pacifistă şi să adere la NATO.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Belgieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Organizarea politică belgiană este complexă. Sistemul federal se împarte în organisme care nu corespund doar zonelor geografice, ci şi lingvistice. Şefia statului este deţinută de monarh, ale cărui activităţi sunt de fapt ceremoniale. Şeful guvernului o are Primul Ministru, care coordonează un număr maxim de 15 miniştri cu afiliaţie la partidul său sau la coaliţia de la putere. Puterea legislativă se bazează pe un parlament bicameral compus din 150 de reprezentanţi şi 71 de senatori. În Belgia nu există partide politice naţionale, atât timp cât partidele tind să se limiteze la regiunea lingvistică a electoratului lor. Totuşi un singur partid apare atât la francofoni cât şi la flamanzi, însă fără a avea o organizare naţională: Partidul Verde (ÉCOLO/GROEN!).

În Flandra, şi Brusselul/Bruxelles-ul flamand, principalele partide sunt: Interesul Flamand (Vlaams Belang - ex-Vlaams Blok [Blocul Flamand]) (VB), Flamanzii Liberali şi Democraţi (VLD) şi Partidul Flamand Creştin-Democrat (CD&V).

În Valonia şi Brusselul/Bruxelles-ul francofon, principale partide sunt: Centrul Democrat Umanist (cdH), Partidul Social (PS) şi Mişcarea Reformatoare a Belgiei (MR). Partidul Verde (ECOLO/GROEN!) este încă un partid important în Belgia.

Sistemul federal e compus din trei regiuni autonome: Valonia, cu capitala la Namur; Flandra, cu capitala la Antwerpen/Anvers; şi Brussel/Bruxelles. În învăţămînt şi cultură, există trei comunităţi: Comunitatea Flamandă, cu autoritate în Flandra şi Brussel; Comunitatea Valonia-Brussel; şi Comunitatea Germanofonă, cu autoritate în estul Valoniei (în jurul oraşului Eupen).

[modifică] Împărţire politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Subdiviziunile Belgieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Harta Belgiei

Belgia se împarte în 3 regiuni federale:

Flandra se împarte în 5 provincii:
- Anvers,
- Limburg,
- Flandra de Est,
- Flandra de Vest,
- Brabantul Flamand

Valonia se împarte în 5 provincii:
- Brabantul Valon,
- Namur,
- Liège,
- Hainaut,
- Luxemburg

Regiunea Capitalei Bruxelles, regiunea capitală.

Fiecare provincie se subdivide în "arondismente" ori raioane, iar raioanele în comune.

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul geografia Belgieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În nord, Flandra; în sud, Valonia; la est, comunitatea germanofonă.

Teritoriul Belgiei are o întindere de 30.510 km² şi se împarte din punct de vedere geografic în trei regiuni: câmpia costieră în nord-vest, platoul central şi ţinuturile muntoase ale Ardenilor din sud-est. Urmând exemplu Ţărilor de Jos, în câmpia costieră a fost obţinut ceva spaţiu din Marea Nordului prin intermediul digurilor şi canalelor. Platoul central este o vale fertilă iar ţinutul muntos este o vale stâncoasă acoperită de păduri care se întind până în nordul Franţei. Aici se găseşte Botrange, cel mai înalt punct al ţării, ridicându-se la 694 metri faţă de suprafaţă. Principale fluvii sunt Escaut/Schelde şi Meuse.

A susţinut ideile revoluţiei industriale engleze la începutul secolului XIX. Ţara a fost fondatoare a Uniunii Europene şi în prezent este sediul politic al acesteia. Deţine o reţea amplă de autostrăzi (nici una dintre ele cu plată) şi este în general una dintre cele mai comunicative ţări ale continentului. Naţiunea depinde în mare parte de comerţul exterior, în special cu Germania, Ţările de Jos, Franţa şi Regatul Unit. Principalele sale importuri sunt alimente, maşinării şi petrol, în timp ce principalele sale exporturi sunt de automobile, câteva produse alimentare, fier şi oţel. Se află într-o uniune vamală cu Luxemburgul din 1922 şi din luna ianuarie 1999 a adoptat euro-ul ca monedă în uz, în locul francului belgian.

Palatul Municipal din Antwerpen

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vedeţi articolul demografia Belgieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Belgia are unul dintre cele mai dens populate teritorii din Europa. Are 3 limbi oficiale: neerlandeza (forma scrisă comună a dialectelor flamande), care este folosită de 55% din populaţie, în Flandra şi Brussel; franceza, care este folosită de 44%, în Comunitatea Valonia-Brussel, şi germana, care este utilizată doar de 1% din locuitori, în Comunitatea germanofonă din estul Valoniei. Capitala ţării este oficial bilingvă (franceză-neerlandeză). Pe lângă acestea, Comunitatea Valonia-Brussel recunoaşte şi limbile regionale: limba valonă (majoritară), picardina, luxemburgheza (din care fac parte şi graiurile săseşti din Ardeal), brusselara, câmpeneana, galmeza (stinsă în 2002).

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vedeţi articolul cultura Belgieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Biserica majoritară este catolică (75%), urmată de Biserica Protestantă Unită. Islamul şi iudaismul sunt de asemenea recunoscute. Cultele recunoscute sunt finanţate de către stat. Criteriul confesional a fost una dintre cauzele care au provocat independenţa sa faţă de Ţările de Jos (preponderent protestante). Ţara este cunoscută la nivel internaţional pentru berea sa şi pentru ciocolată. Cel mai popular sport este fotbalul, urmat de picioroange (wa «les schaesses», fr «les échasses»), un sport al oraşului Namur.