Ţara Bârsei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

	Portal Ţara Bârsei

"Ţara Bârsei", (în germană Burzenland, maghiară Barcaság), denumită şi "Depresiunea Curburii Carpatice" sau "Depresiunea Braşovului" este o regiune istorică şi etnografică din sud-estul Transilvaniei, cu Braşov cea mai importantă localitate. Denumirea provine de la râul Bârsa (Burzen), care se varsă în râul Olt.

Vedere asupra Ţării Bârsei din vârful Postăvaru. Ghimbav este în dreapta, iar Codlea se vede în depărtare Măgura Codlei.

Stema veche a Ţării Bârsei

Comitatul Brasso (sec XIX)

[modifică] Geografie

Geografic Ţara Bârsei este dispusă în interiorul arcului Carpatic, delimitată de localităţile Apaţa la nord, Bran la sud şi Prejmer spre est.

[modifică] Istoric

În 1211 regiunea a fost donată Cavalerilor Teutoni de către regele Andrei al II-lea al Ungariei ca şi răsplată pentru păzirea graniţei de sud-est a Regatului Ungariei, împotriva cumanilor. Teutonii au ridicat numeroase castele în zonă şi au adus colonişti din Sfântul Imperiu Roman pentru a popula teritoriul. În 1224 cavalerii au încercat să iasă din alianţa cu ungurii şi să se subordoneze Scaunului Papal, iar ca urmare Regele Andrei a evacuat ordinul în 1225. Deşi teutonii au părăsit zona şi s-au îndreptat spre Prusia, coloniştii germani au rămas aici până în secolul XX.

[modifică] Stema Ţării Bârsei

Pe un scut de culoare albastră sau neagră este un crin argintiu acompaniat de două stele (argintii sau aurii). Câteodată, deasupra scutului mai este reprezentată şi o coroană trilobară.