Limba idiş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Idiş (ייִדיש, Yiddish) este o limbă germanică vorbită de aproximativ 3.000.000 de evrei în toată lumea, cu o concentraţie mai mare în Europa Centrală şi Europa de Est. Limba s-a format în Europa Centrală între Secolul IX şi Secolul XII.
În evoluţia sa, limba idiş a trecut prin mai multe etape:
Breyshis yiddish (proto-yiddish) :
(800-1000 d.C.) - Comunităţile de evrei stabilite pe valea Rinului, în zona în care astăzi se găseşte Lorena, şi pe valea râului Mosella au început să vorbească un idiom diferit de limba vorbită pe acel teritoriu (germana de sus veche), în care se regăseau elemente de limbă latină şi ebraice-aramaice (perioada A).
(1100-1250) - Prezenţa ebraică se extinde spre cursul superior al Rinului, spre fluviile Main şi Dunărea. Limba începe să difer mult de cea din teritoriile respective (germana de sus medie), (perioada B). Unele dialecte din Germania meridională şi centrală şi-u lăsat cel mai accentuat amprenta asupra limbii Yiddish (idiş).
Altyiddish (idişul vechi):
(1250-1500) - datorită manifestărilor antisemite şi pogroamelor suferite, precum şi a facilităţilor acordate evreilor de Polonia, centrul comunităţii ebraice din europa s-a mutat spre răsărit (Boemia-Moravia, Polonia şi Lituania). În felul acesta, se ajunge la a patra componentă a limbii Yiddish (idiş). Primele urme scrise ale limbii Yiddish (idiş) occidentale provin din anul 1272, sub forma unei dedicaţii într-o carte de rugăciuni şi a unui glosar pe marginea unui manuscris al Bibliei, cu influenţe slave, în special din limba poloneză.
Mitlyiddish (idişul mediu):
(1500-1700) - Limba se răspândeşte în noi zone ale Europei (Italia de nord, Olanda, Alsacia, ţările baltice şi Germania de nord). Începe diferenţierea între dialectul apusean şi cel oriental - datorită influxului mai puternic sau mai slab al limbilor slave şi a germanei.
Nay-yiddish (idişul nou):
(1700 - astăzi) - Limba occidentală suferă un declin lent, în timp ce cea orientală se dezvoltă, devine limbă literară şi este folosită pentru scrierea de literatură, în limba Yiddish (idiş).
După anul 1800 au început emigrări masive spre Statele Unite ale Americii, Palestina şi America de Sud, locuri în care s-a exportat şi limba Yiddish (idiş). Limba în forma cunoscută astăzi este rezultatul unor procese de adopţie şi respingere de termeni, dintr-o anumită limbă, de inovaţii fonologice, de modificări semantice şi de mutaţii morfologice şi sintactice.
Componentele limbii Yiddish (idiş), ca limbă de fuziune lingvistică shmeltzshprakh :
- Componenta germanică: constituie circa 80% din lexic şi din sintaxă. Conţine în special termeni legaţi de viaţa de toate zilele şi de afaceri.
- Componenta ebraică-aramaică: constituie circa 20%, dar se ocupă numai de ceea ce are legătură cu sfera religioasă, cu înţelepciunea evreiască şi cu sfere conexe. Se numeşte loshn qoydesh, adică limba sacră.
- Componenta latină: reprezintă o rămăşiţă din perioada în care comunităţile evreieşti erau stabilite pe teritoriul Franţei de astăzi (înainte de anul 800) şi o serie de cuvinte preluate din limba italiană. Se numeşte Laaz, de la numele unui vechi dialect francez.
- Componenta slavă: conţine în special cuvinte privind casa şi familia. Se numeşte knaanic. Majoritatea acestor cuvinte au ca sursă limba bielorusă şi ucraineană (1500-1600) şi poloneză (1700-1800).
Limba Idiş este scrisă în alfabetul ebraic.
La recensământul din anul 1930 au fost înregistraţi în Regatul României 518.754 de vorbitori de idiş ca limbă maternă, reprezentând 2,9% din totalul populaţiei României. Pe provincii, cei mai ridicat procent de vorbitori de idiş a fost consemnat în Bucovina (8,7% din totalul populaţiei), urmată de Basarabia (7,0%), Moldova (4,5%), Crişana-Maramureş (4,2%) şi Transilvania (1,6%). În Transilvania şi Banat majoritatea evreilor erau vorbitori de maghiară sau germană ca limbă maternă. În Vechiul Regat majoritatea evreilor erau vorbitori de română ca limbă maternă. Cu toate acestea, din totalul de 69.885 de evrei înregistraţi în 1930 la Bucureşti, 13.539 de persoane au declarat limba idiş ca limbă maternă, ceea ce corespunde unui procent de 2,11% din totalul populaţiei Bucureştiului din acel an.
În 1978 scriitorul de limbă idiş Isaac Bashevis Singer a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
| Limbi germanice |
|---|
|
Limba afrikaans | Limba daneză | Limba engleză | Limba feroeză | Limba friziană | Limba germană | Limba idiş | Limba islandeză | Limba luxemburgheză | Limba neerlandeză | Limba norvegiană | Limba suedeză |
