Constanţa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Constanţa, (în turcă Kustendji, sau Kustendja), al doilea ca importanţă in România, este oraş-port la Marea Neagră şi capitala judeţului Constanţa. Constanţa a fost fondat sub numele de Tomis, în urma colonizării greceşti a Pontului Euxin de către colonişti greci din Milet în secolele VII-V î. Hr.

Constanţa

stemă amplasare
Amplasare	44°10.4′N 28°38.3′E
Ţară	România
Judeţ	Constanţa
Atestare documentară
Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])	310.471 (2002)
Suprafaţă	121,66 km²
Densitatea populaţiei	loc./km²
Altitudine	2,5 m n.m.
Localităţi suburbane	{{{componenţă}}}
Primar	Radu Ştefan Mazăre
Sit web	ro Site oficial al primăriei
Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului

Cuprins 1 Aşezare geografică 2 Istoric 3 Monumente şi Muzee 4 Evenimente 4.1 Evoluţie demografică 5 Administraţie 6 Oraşe înfrăţite 7 Personalităţi 8 Personalităţi care au trăit aici 9 Echipe de sport 10 Alte informaţii 11 Legături externe

[modifică] Aşezare geografică

Oraşul se află în sud-estul ţării, având ieşire la Marea Neagră.

[modifică] Istoric

Articol principal - Istoria Constanţei

Constanţa a fost fondat în urma colonizării greceşti a Pontului Euxin de către colonişti greci din Milet în secolele VII-V î. Ch, sub numele de Tomis. Aceştia au găsit pe aceste locuri o aşezare getică, noul oraş ajungând la nivelul unui "polis" de abia în secolul IV-III î. Ch. Port folosit de greci pentru comerţul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciţi şi celţi), Tomis înfloreşte urbanistic din secolul III î. Ch. Începând cu secolul I î. Ch., Tomisul intră în vizorul romanilor, care devin stăpânii acestor meleaguri din sec I d. Ch. În acest timp, mai precis între anii 8-17 d.Hr şi-a găsit exilul poetul roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso) care şi-a petrecut ultimii opt ani din viaţă. Oraşul rezistă vremurilor tulburi din secolele III-IV d.Hr., secole presărate de numeroase invazii barbare, şi devine reşedinţa provinciei Scythia Minor.

Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios creştin, creştinism cu origine apostolică datorat sfântului apostol Andrei. În această perioadă, confruntată cu numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tătarii şi turcii), portul Tomis este numit în izvoarele bizantine şi italiene Constantia, denumire dată de Constantin cel Mare (274-337) în onoarea surorii sale Constantia. Din sec. XV până la sfârşitul sec. XIX, Constanţa intră în componenţa imperiului otoman, după ce în secolele X-XIII a fost un important port, mai ales sub influenţa genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez.

În urma Războiului de independenţă din 1877-1878, la Congresul de la Berlin, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a revenit României. Prin aceasta a început dezvoltarea urbanistică a Constanţei şi a Dobrogei în general. Totodată au fost luate măsuri de românizare a provinciei, locuită la acea vreme în majoritate de turci şi de tătari. După construirea Podului de la Cernavodă între 1890-1895, de către Anghel Saligny, s-au pus bazele Serviciul Maritm Român şi s-au deschis linii maritime către Istanbul. Portul se dezvoltă între 1895-1909, Serviciul Maritim Român având linii către Constantinopol, Prieu, sau chiar Rotterdam. După perioada nefasă a Primului Război Mondial, Constanţa prin portul său devine cea mai mare concentrare de forţă de muncă, 70% din traficul maritim tranzitând portul.

În 1910 populaţia era de 12.725, din care doar jumătate erau români, în oraş trăind în continuare importante comunităţi de turci, armeni, evrei, bulgari şi greci. La ultimul recensământ, în Constanţa locuiau peste 300.000 de persoane, majoritatea fiind români. Minorităţi importante sunt turcii, tătarii, armânii, armenii şi grecii.

[modifică] Monumente şi Muzee

• Marea moschee din Constanţa
• Farul Genovez este situat pe faleza din Constanţa şi a fost construit între 1856 - 1860 de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan, pe locul unui mai vechi far atestat într-o litografie din aunl 1822.
• Statuia lui Ovidiu executată de sculptorul italian Ettore Ferrari, 1887
• Bustul lui Mihai Eminescu
• Acvariul
• Cazinoul
• Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie
• Muzeul Marinei
• Mozaicul Roman
• Muzeul de sculptură Ion Jalea
• Complexul muzeal de Ştiinţe ale Naturii (include: Delfinariul, Muzeul Mării, Observatorul Astronomic, Planetariul, Microrezervaţia de Animale şi Voliera de Păsări Exotice şi Decorative)
• Muzeul de Artă Populară
• Muzeul Portului Constanţa
• Muzeul de Artă, Constanţa

[modifică] Evenimente

• 4200 î.Hr.-3700 î.Hr. - Primele aşezări umane, din neolitic, atestate de descoperirile de la Hamangia.
• 2500 î.Hr. - Este fondat Tomis de către coloniştii greci din Milet.
• 657 î.Hr. - Negustorii eleni intemeiaza cunoscutele apoikiai (colonii) la Histria, in anul celei de-a XXXI -a Olimpiade, la Callatis (Mangalia), la Tomis şi in alte puncte litorale favorabile lor.
• 260 î.Hr. - Un eveniment, relatat de istoricul Memnon din Heracleea Pontica, atestă importanţa Tomisului, disputat pe de-o parte de Histria şi Callatis, coalizate, pe de alta de Bizanţ.
• 72 î.Hr.-71 î.Hr. - Guvernatorul Macedoniei, Marcus Terentuis Verro Lucullus, realizează o expediţie pe ţărmul vest-pontic, stabilind aici garnizoane romane.
• 62 î.Hr.-61 î.Hr. - Răsculaţii greci îi înfruntă pe romani sub zidurile Histriei. Aici, proconsulul Macedoniei, C. Antonius Hybrida, cunoaşte poate cea mai ruşinoasă înfrângere suferită cândva de un general roman.
• 55 î.Hr.-54 î.Hr. - Burebista reuşeşte să integreze statul sau în toate cetăţile vest-pontice, de la Olbia în nord (la gurile Bugului), până la Apollonia (Sozopol) în sud (în Bulgaria).
• 29 î.Hr.-28 î.Hr. - O invazie a dacilor şi bastarnilor în sudul Dunării este respinsă de proconsulul Macedoniei, Marcus Licinius Crassus.
• 9-17 - Fiu al Sulmonei, poetul Ovidiu îşi va afla la Tomis a doua patrie.
• 170 - Pacea romana va fi tulburată, însă, de atacurile costobocilor şi, la mijlocul secolului următor, de incursiunile războinice ale geţilor, în alianţă cu carpii, cum aflăm în Zosimos.
• 270 - Se fac eforturi pentru refacerea zidului de apărare.
• 369 - A fost sacrificat episcopul Betranion (Vetranion) care, în conflict cu împăratul Valens, apară acerb ortodoxismul.
• 381 - A fost sacrificat episcopul Cherontius (Terentius), la Sinodul II ecumenic
• 585 - Atacurile slavilor, cutrigurilor şi avarilor, sunt urmate de pătrunderile, pe uscat şi pe apă în peisajul tomitan.
• 679 - Bulgarii veniţi la Gurile Dunării de pe Volga înfrâng oştile lui Constantin IV Pogonatul (668-685) şi, sub conducătorul lor, Asparuch sau Isperich, întemeiează un stat în Bulgaria de azi, cu capitala la Pliska.
• 1318 - În cel mai vechi portulan cunoscut, acela al lui Petro Visconti, se află înscrisă şi Constanza
• 1374 - Este menţionat în confruntare cu genovezii, Dobrotici se consideră protectorul porturilor de la Mare şi Dunăre
• 1388-1390 - În cursul confruntărilor, atât succesorul lui Dobrotici, Ivanco, cât si ţarul Sisman, de la Vidin, pier în luptă.
• 1417-1419 - Companiile otomane în Dobrogea, cu tot caracterul lor de expansiune brutală, n-au asigurat stabilitatea administraţiei turceşti aici.
• 1476 - Mehmed al II-lea traversează Dobrogea, conform izvoarelor turceşti, "fără rezistenţă".
• 1484 - Ultimele puncte de opoziţie, cetăţile lui Stefan cel Mare, Chilia şi Cetatea Albă, aflate la Nordul Dobrogei sunt cucerite de Baiazid al II-lea.
• 1585 - Călugărul italian Mancinelli descrie Constanţa ca pe "un catun, unde fusese pe vremuri frumosul oraş Constanta, din ale carui urme (vestigii) un oarecare turc bogat, cautand comori, pusese sa se sape sub lespezi de marmura".
• 1822 - 1828 turcii ridică fortificaţii pe faleza înaltă a oraşului, favorizaţi de poziţia strategică şi de existenţa vechilor ziduri din antichitate;
• 1829 în urma păcii de la Adrianopole, armatele ruseşti în retragere, dinamitează fortificaţiile Constanţei, distrugând şi o mare parte din oraş;
• 1860 se inaugurează linia ferată care unea Cernavodă de Constanţa, construită de societatea britanică Danube and Black Sea Railway Co. Ltd.
• 14/15 noiembrie 1878 - instalarea administraţiei româneşti în Dobrogea.
• 1887 - Inaugurarea statuii lui Ovidiu, executată de sculptorul italian Ettore Ferrari
• 1895 - Este inaugurat podul Feteşti-Cernavodă-Constanţa, care a fost construit după planul inginerului Anghel Saligny.
• 1897 - Se creează Cercul literar "Ovidius", cu participarea publicistului Petru Vulcan.
• 1896-1909 - Portul trebuia redimensionat, adaptat noilor cerinţe, mai mari, mai complexe, mai apropiat de inimă şi de nevoile României neatarnate. Se pune piatra fundamentală a portului în prezenţa Regelui Carol I.
• 1910 - Se organizează turnee artistice cu participarea unor mari actori: Matei Millo, I.D. Ionescu, C. Nottara, P. Liciu, N. Leonard, Aristizza Romanescu, Gr. Manolescu cu spectacole la sala Elpis şi Cazinou.
• 8 februarie 1916 - George Enescu îşi începe seria concertelor la Constanţa.

[modifică] Evoluţie demografică

• 1879: 10,419
• 1900: 13,000
• 1910: 27,000
• 1930: 59,000
• 1950: 80,000
• 1970: 172,000
• 1985: 319,000
• 2005: 310.471

[modifică] Administraţie

Oraşul are o suprafaţă administrativă de 1.121,66 km² la care se adaugă o plajă de 6 km şi principalul port al României la Marea Neagră, cu 3.182 ha (uscat şi acvatoriu).

Primarul municipiului este Radu Ştefan Mazăre (din anul 2000).

Vezi şi Litoral Constanţa

[modifică] Oraşe înfrăţite

• Santos
• Dobrich
• Shanghai
• Havana
• Alexandria
• Turku
• Boulogne-sur-Mer
• Brest
• Heraklion
• Thessaloniki
• Perugia
• Trapani
• Yokohama
• Saida
• Rotterdam
• Novorossiysk
• Latakia
• Mobile
• Istanbul
• Izmir
• Odessa

[modifică] Personalităţi

• Simona Amânar, gimnastă
• Pavel Chihaia, scriitor
• Jean Constantin, actor
• Răzvan Florea, inotator, medaliat cu bronz la proba de 200m spate la Olimpiada de la Atena (2004)
• Andrei Gheorghe, realizator radio-TV
• Gheorghe Hagi, jucător de fotbal, antrenor, legenda a fotbalului romanesc
• Andrei Pavel, jucător de tenis
• Cătălina Ponor, gimnastă, triplă medaliată cu aur la Olimpiada de la Atena (2004)
• Florin Şlapac, scriitor, poet si traducator
• Harry Tavitian, muzician de jazz, pianist

[modifică] Personalităţi care au trăit aici

• Publius Ovidius Naso

[modifică] Echipe de sport

• HCM Constanţa (handbal)
• Farul Constanţa (fotbal)
• VCM Constanta (volei)
• Futsal Constanta (fotbal in sala)

[modifică] Alte informaţii

• Oraşul Constanţa este deservit de Aeroportul Internaţional Constanţa (CND) situat în localitatea Mihail Kogălniceanu şi nod feroviar cu staţie de triaj Palas în vestul oraşului şi un alt triaj pentru port.

[modifică] Legături externe

• Politică
  • Primăria
  • Consiliul Judeţean Constanţa
  • Prefectura Judeţului Constanţa
• Educaţie
  • Universitatea Ovidius
  • Universitatea Maritimă
  • Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân"
  • Colegiul Naţional "Mihai Eminescu"
  • Academia Navală "Mircea cel Bătrân"
  • Liceul Internaţional de Informatică Constanţa'
  • Colegiul Naţional "Constantin Brătescu"
  • Colegiul Comercial "Carol I"
• Mass-media
  • Observator de Constanţa
  • Telegraf Conpress
  • Ziua de Constanţa
  • Replica Online
  • Radio SKY
  • TV Neptun
  • Radio Constanţa
• Muzee
  • Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie
  • Muzeul de Artă
  • Muzeul de Artă Populară'
  • Muzeul Ion Jalea
  • Muzeul Marinei Române
• Sport
  • Farul Constanţa
• Transport
  • Aeroportul Internaţional Constanţa
  • Administraţia Portului Constanţa
  • Regia Autonomă de Transport Comun Constanţa
  • Plecări gara Constanţa
  • Sosiri gara Constanţa