Danemarca
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Deviză naţională: Nu are | |||||
Limbă oficială | Daneza | ||||
Capitală |
Copenhaga |
||||
Oraş principal | Copenhaga | ||||
Regina | Margareta II | ||||
Prim-ministru | Anders Fogh Rasmussen | ||||
Sistem politic | Monarhie Constituţională | ||||
Suprafaţă - Total - % apă |
Locul 131 43.094 km² 1.6% |
||||
Populaţie - Total - Densitate |
Locul 108 5.415.978 126/km² |
||||
Independenţă | |||||
PIB - Total - PIB/cap de loc. |
Locul 43 188 miliarde USD 34.718 USD |
||||
Monedă | Coroana Daneză | ||||
Fus orar | UTC + 1 | ||||
Imn naţional | Der er et Yndigt Land | ||||
Domeniu Internet | .dk | ||||
Prefix telefonic | +45 | ||||
Danemarca (Danmark în daneză) sau Regatul Danemarcei (Kongeriget Danmark) este din punct de vedere geografic cea mai mică şi cea mai sudică ţară a Europei de Nord, şi de asemenea cea mai veche. Aflată la nord de Germania (singurul vecin terestru), la sud-vest de Suedia, şi la sud de Norvegia, se află la în Scandinavia aflată în Europa de Nord, dar nu în Peninsula Scandinavă. Danemarca se află la limita dintre Marea Baltică şi Marea Nordului, şi e formată dintr-o peninsulă numită Iutlanda (Jylland) legată de Germania de nord, insulele Funen (Fyn), Zealand (Sjælland), Bornholm (Bornholm) şi numeroase insule mai mici, cunoscute sub numele de Arhipelagul Danez.
Danemarca este o monarhie constituţională şi face parte din Uniunea Europeană. Groenlanda şi Insulele Faroe sunt teritorii daneze autonome.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Articol principal: Istoria Danemarcei
Originile exacte ale Danemarcei s-au pierdut în istorie. Cea mai veche Danevirke este din secolul al şaptelea, în acelaşi timp cu noul alfabet runic. Cel mai vechi oraş, Ribe, a fost fondat în jurul anului 700.
Până ţn secolul al 10-lea danezii au fost cunoscuţi sub numele de vikingi, colonizând, atacând şi având relaţii comerciale cu toate regiunile Europei, alături de norvegieni şi suedezi. Exploratori vikingi au descoperit Islanda din greşeală, în drum spre Insulele Faroe.
În diferite momente, regele Danemarcei a controlat părţi din Anglia şi Irlanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Franţa, în special Normandia şi Insulele Virgine, Tranquebar în India, Estonia şi ceea ce este astăzi Germania de nord. Scania, Blekinge şi Halland au făcut parte din Danemarca pentru aproape întreaga sa istorie timpurie, dar au fost cedate Suediei în 1658. Uniunea cu Norvegia a fost dizolvată în 1814, când Norvegia a intrat într-o nouă uniune cu Suedia (până în 1905).
Mişcarea liberală şi naţională daneză a căpătat avânt în anii 1830, şi, după Revoluţiile de la 1848 din Europa, Danemarca a devenit o monarhie constituţională, la 5 iunie 1849.
După al doilea război din Schleswig (în daneză: Slesvig), în 1864, Danemarca a fost forţată să cedeze Schleswig-Holstein Prusiei, înfrângere ce a marcat pentru totdeauna identitatea naţională daneză. Din acest moment, Danemarca a adoptat o politică de neutralitate, rămânând prin urmare neutră in timpul primului război mondial. În urma înfrângerii Germaniei, Danemarcei i s-a oferit de către puterile de la Versailles returnarea provinciilor Schleswig-Holstein. Temându-de de atitudinea revanşardă germană, Danemarca a refuzat Holstein şi a insistat asupra organizării unui plebiscit în ceea ce priveşte returnarea provinciei Schleswig. În 1920, în urma plebiscitului, Schleswigul de nord a reintrat în componenţa Danemarcei.
În ciuda continuei neutralităţi, Danemarca a fost invadată de Germania (Operaţiunea Weserübung), pe 9 aprilie, 1940. Deşi i s-a acordat iniţial autonomie (până în 1943 din cauza unei foarte active mişcări de rezistenţă), Danemarca a rămas ocupată militar de-a lungul întregului război. Danezii au avut o puternică simpatie pentru cauza aliată; 1900 de ofiţeri de poliţie danezi au fost arestaţi de către Gestapo şi trimişi, sub pază, pentru a fi deţinuţi la Buchenwald. După război, Danemarca a devenit unul dintre membrii fondatori ai NATO şi, în 1973, s-a alăturat Comunităţii Economice Europene (mai târziu, Uniunea Europeană).
[modifică] Geografie
Articol principal: Geografia Danemarcei
Danemarca este constituită din peninsula Iutlanda (Jylland) şi 405 insule ce au primit nume. Dintre acestea, 323 sunt locuite, cele mai mari fiind Zealand (Sjælland) şi Funen (Fyn). Insula Bornholm se află mai la est de restul ţării, în Marea Baltică. Multe dintre insulele mai mari sunt legate prin poduri; Podul Øresund leagă Zealand de Suedia, Marele pod al centurii leagă Funen de Zealand, şi Micul pod al centurii leagă Iutlanda de Funen. Feriboturile fac legătura cu insulele mai mici.
Ţara este în cea mai mare parte plată, cu mici zone înalte, cel mai înalt punct natural fiind Møllehøj, la 170,86 de metri. Climatul este temperat, cu ierni blânde şi veri răcoroase. Oraşele principale sunt capitala Copenhaga (pe Zealand), Aarhus, Aalborg (în Iutlanda) şi Odense (pe Funen).
[modifică] Politică
Articol principal: Politica Danemarcei
Danemarca este cea mai veche monarhie din Europa. În 1849 a devenit o monarhie constituţională odată cu adoptarea unei noi constituţii. Monarhul este şeful formal al statului, un rol mai mult ceremonial, deoarece puterea executivă, exercitată de monarh, este exercitată prin cabinetul de miniştri, primul ministru fiind primul între egali (primus inter pares). Puterea legislativă este deţinută atât de monarh cât şi de Parlamentul danez, cunoscut sub numele de Folketing, care este constituit din (nu mai mult de) 179 de membri. Puterea judecătorească este deţinută de Curtea daneză.
Alegerile pentru parlament trebuie să aibă loc la interval de maxim patru ani, dar primul ministru poate cere alegeri anticipate. Dacă parlamentul dă un vot de neîncredere primului ministru, întregul guvern demisionează. Ţara este deseori condusă de guverne minoritare.
În Danemarca este practicat votul universal şi în toate chestiunile, legea daneză consideră femeile egale bărbaţilor.
Pedeapsa cu moartea a fost abolită în Danemarca în 1930. A fost reintrodusă pentru scurt timp după al doilea război mondial, la presiunea publică. 46 de oameni au fost executaţi pentru crime de război, după care pedeapsa cu moartea nu a mai fost aplicată ani întregi. În cele din urmă în 1978 a fost din nou abolită. Este ilegală prin lege extrădarea unei persoane într-o ţară unde ar fi sub riscul pedepsei cu moartea.
[modifică] Economie
Articol principal: Economia Danemarcei
Are o economie de piaţă modernă, ce cuprinde agricultură de înaltă performanţă, industrie pe scară largă şi redusă modernă, un sistem social bine pus la punct, un nivel de trai ridicat, o monedă naţională stabilă şi o dependenţă ridicată de comerţul extern. Danemarca este un exportator net de alimente şi energie şi are un excedent extern comfortabil.
75% din muncitorii danezi fac parte dintr-un sindicat afiliat Confederaţiei daneze a sindicatelor. Relaţiile dintre sindicate şi angajatori sunt de cooperare: sindicatele joacă un rol important în managementul locului de muncă, şi sunt reprezentate în majoritatea consiliilor administrative ale companiilor. Regulile legate de orarul de muncă şi salarii sunt negociate între sindicate şi angajatori, cu o implicare minimă din partea guvernului.
Guvernul a reuşit să atingă şi chiar să depăşească criteriile economice pentru participarea la faza a treia (o monedă europeană comună) a Uniunii economice şi monetare a Uniunii Europene (EMU), Danemarca, într-un referendum în septembrie 2000, a confirmat decizia de a nu se alătura celorlalte 12 ţări membre ale UE care au adoptat euro. Chiar şi asa, moneda daneză rămâne legată de euro.
Danemarca s-a plasat de asemenea pe primul loc în topurile legate de mediul de afaceri electronic în ultimii doi ani.
[modifică] Cultură
Articol principal: Cultura Danemarcei
Probabil cel mai faimos danez este de fapt un personaj literar englez: Hamlet, personajul piesei cu acelaşi nume de William Shakespeare, al cărui decor este castelul real Kronborg în Helsingør, la nord de Copenhaga. Un alt danez binecunoscut este Hans Christian Andersen, cunoscut în Danemarca drept H. C. Andersen, un autor cunoscut mai ales pentru poveştile sale pentru copii, precum Noile straie ale împăratului, Mica sirenă, şi Răţuşca cea urâtă.
[modifică] Vezi şi
- Listă de oraşe din Danemarca
- Groenlanda teritoriu dependent de Danemarca
Consiliul Nordic / Scandinavia | |
---|---|
Danemarca • Finlanda • Islanda • Norvegia • Suedia Membri asociaţi: Insulele Åland • Insulele Feroe • Groenlanda |
Austria | Belgia | Cehia | Cipru | Danemarca | Estonia | Finlanda | Franţa | Germania | Grecia | Irlanda | Italia | Letonia | Lituania | Luxemburg | Malta | Polonia | Portugalia | Regatul Unit | Slovacia | Slovenia | Spania | Suedia | Ţările de Jos | Ungaria
Ţări în curs de aderare la data de 1 ianuarie 2007: Bulgaria | România / Ţări cu statutul de candidat: Croaţia | Macedonia | Turcia
Belgia | Bulgaria | Canada | Cehia | Danemarca | Estonia | Franţa | Germania | Grecia | Islanda | Italia | Letonia | Lituania | Luxemburg | Norvegia | Polonia | Portugalia | Regatul Unit | România | Slovacia | Slovenia | Spania | Statele Unite | Turcia | Ţările de Jos | Ungaria
Albania | Andorra | Austria | Belarus | Belgia | Bosnia şi Herţegovina | Bulgaria | Cehia | Cipru | Croaţia | Danemarca | Elveţia | Estonia | Finlanda | Franţa | Germania | Grecia | Irlanda | Islanda | Italia | Liechtenstein | Letonia | Lituania | Luxemburg | Macedonia | Malta | Moldova | Monaco | Muntenegru | Norvegia | Polonia | Portugalia | Regatul Unit | România | Rusia | San Marino | Serbia | Slovacia | Slovenia | Spania | Suedia | Turcia | Ţările de Jos | Ucraina | Ungaria | Vatican
Teritorii dependente: Akrotiri şi Dhekelia | Insulele Feroe | Gibraltar | Guernsey | Insula Man | Jan Mayen | Jersey | Svalbard