Sibiu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
| Amplasare | |||||
| Ţară | România | ||||
| Judeţ | Sibiu | ||||
| Atestare documentară | 1191 | ||||
| Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]]) | 171.355, 2002 | ||||
| Suprafaţă | 121 km² | ||||
| Densitatea populaţiei | 1.417 loc./km² | ||||
| Altitudine | 415 m n.m. | ||||
| Localităţi suburbane | {{{componenţă}}} | ||||
| Primar | Klaus Johannis, FDGR | ||||
| Sit web | ro Pagina oficială a municipiului Sibiu | ||||
 |
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Harta administrativă a oraşului în cadrul judeţului | |||||
Sibiu (germană Hermannstadt, maghiară Nagyszeben, latină Cibinium) important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Sibiul este situat în partea de sud a Transilvaniei în depresiunea Cibinului, străbătută de râul cu acelaşi nume. Oraşul se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. 20 km), al Munţilor Cindrel (cca. 12 km) şi Lotrului (cca. 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest.. Oraşul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafaţă de 12164 ha. În nord şi est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Guşteriţei. Ca repere cartografice localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) şi 24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena).Altitudinea faţă de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus. Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate munţilor din vecinătate. Clima este deci temperat - continentală ferită de excese. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius. Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile. Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte. În legătură cu variaţia temperaturii în cursul anului, trebuie analizat şi fenomenul îngheţului. Cunoaşterea acestui fenomen interesează îndeaproape agricultura. Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc, la munte, până în luna mai . Îngheţurile târzii de primăvară sunt dăunătoare pomilor fructiferi şi viţei de vie, iar cele timpurii, de toamnă, aduc stricăciuni unora dintre culturile de legume şi zarzavaturi. Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed, venit din nordul şi nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda şi Groenlanda ( aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger. Vânturile dominante, cu frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord - vest, vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local „Mureşan”. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor. Fiind un vânt fohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile agricole. Ca o consecinţă a corelaţiilor dintre componentele climatice şi caracteristicile geomorfologice ale spaţiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci şi calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porţiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Staţia Meteo Sibiu, în ultimii zece ani s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică şi frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frececvenţa cea mai mare revenind celor de natura termică (cca. 70,2 zile/an). În momentul producerii fenomenelor climatice menţionate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă şi nefavorabilă deplasărilor. Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munţi chiar lapoviţă şi ninsoare. Uneori mai bate vara şi Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord - est, însă el este înlocuit cu o mişcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului. Clima, relieful şi structura solului sibian creează condiţii prielnice pentru o floră şi o faună bogată. Prin poziţia sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar şi gorun care urcă de la porţile oraşului şi până pe dealurile şi versanţii munţilor din apropiere.
[modifică] Istorie
În vremea romană zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraş (Cibin) şi denumirea românească a oraşului.
A fost fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului XII de coloniştii saşi din teritoriul Rin-Mosela. Prima menţiune a cetăţii este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există şi menţiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit şi, în parte distrus de hoardele mongole.
În secolul XIV, Sibiul a devenit un mare centru de comerţ şi timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Oraşul era organizat în bresle, fiind cunoscute un număr maxim de 19 bresle. La Sibiu a fost publicat în anul 1544 Catehismul Lutheran prima carte tipărită în limba română.
Din 1692, odată cu creşterea influenţei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a oraşului, cea mai importantă construcţie din această perioadă fiind Palatul Brukenthal.
În secolul XIX se construieşte prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este primul oraş electrificat din România. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociaţiei ASTRA şi un oraş important al comunităţii româneşti.
Ca urmare a celui de-al doilea război mondial şi a perioadei comuniste populaţia săsească s-a diminuat considerabil prin deportări in Siberia şi mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.
[modifică] Locuitori
În anul 2002, Sibiul avea o populaţie de ca. 170.000 locuitori.
Din punct de vedere etnic, structura populaţiei este după cum urmează:
(1992): 169.696 (3,36% germani, 2,45% maghiari)
Din punct de vedere confesional, majoritatea populaţiei este ortodoxă. Protestanţii, romano-catolicii şi greco-catolicii reprezintă peste 6% din populaţie.
- 25% din locuitori au peste 50 de ani
- 18% au absolvit o instituţie de învăţământ superior
[modifică] Economie
Sibiul este unul din cele mai prospere oraşe din România, şi primeşte una din cele mai mari rate de investiţi străine.
Industriile clasice ale oraşului sunt industria constructoare de maşini, industria confecţiilor şi a produselor alimentare. Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice şi electronice, de rulmenţi şi de curele de transmisie. În Sibiu îşi au sediul central Banca Carpatica şi societatea de asigurări Carpatica Asig. În Sibiu îşi are sediul Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri, instituţie financiară emblematică pentru mediul financiar românesc.
[modifică] Transport
Sibiu are un aeroport internaţional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria şi Italia, cele mai multe cu escală la Timişoara.
Pe calea ferată există legături zilnice directe cu trenuri accelerate sau Inter-city (Săgeata Albastră) către Bucureşti (3 trenuri), Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara, şi Arad.
Din autogară mai multe companii asigură transportul de pasageri către Bucureşti , Braşov, Cluj-Napoca, Deva, Târgu Jiu Oradea şi Timişoara. Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai mult de 5 curse zilnice pentru unele destinaţii.
Tursib [1] este compania de trasport local ce administrează traseele autobuzelor şi troleibuzelor. De asemenea există o linie de tramvai până la Răşinari. Preţurile biletelor sunt mai mici decât în alte oraşe ale ţării, fiind de 2 RON/bilet cu două călătorii. Există deasemnea şi puternice companii de taximetrie preţul fiind de 1,1 RON/km, iar pornirea de 1 RON.
[modifică] Angajaţi pe sector industrial
- Industrie - 49%
- Comerţ - 15%
- Construcţii - 7,5%
- Sănătate - 7,5%
- Educaţie - 7%
- Transport - 6,5%
[modifică] Educaţie
În Sibiu se găsesc o serie de universităţi instituţii de nivel superior cele mai importante fiind:
- Universitatea "Lucian Blaga"[2]
- Academia Trupelor de Uscat[3]
- Universitatea Romano-Germana
- Universitatea "Alma Mater"
La nivel liceeal, cele mai prestigioase licee din oraş sunt:
- Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr"
- Colegiul Naţional "Samuel von Brukenthal" (liceu cu predare în limba germană)[4]
- Colegiul Naţional "Octavian Goga"
- Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu"
- Colegiul Pedagogic "Andrei Şaguna"
- Grup Scolar Industrial Energetic
[modifică] Cultură
În Sibiu îşi au sediul Teatrul Naţional Radu Stanca, Filarmonica de Stat Sibiu şi Teatrul pentru copii şi tineret 'Gong' .
În fiecare primăvară la Sibiu are loc Festivalul Internaţional de Teatru - [5], cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc şi Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvenţională "La Strada" şi Festivalul de Jazz. Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judeţean, Centrul Cultural Studenţesc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie şi dialog est-vest), Asociaţia Scriitorilor, Asociaţia Artiştilor. Sibiul va fi împreună cu Luxembourg Capitala Culturală Europeană în 2007 - Site-ul oficial.
În 2004 centrul istoric a fost declarat de către UNESCO monument universal.
[modifică] Muzee
Sibiul are un mare număr de muzee, organizate în jurul celor două mari Muzeul Brukenthal şi Muzeul ASTRA:
- Muzeul Brukenthal
- Muzeul de Istorie
- Muzeul de Istorie a Farmaciei
- Muzeul de Istorie Naturală
- Muzeul de Arme şi Trofee de Vanatoare
- Muzeul ASTRA [6]
- Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească Emil Sigerus
- Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder"
- Muzeul Civilizaţiei Transilvane "ASTRA"
- Muzeul Tehnicii Populare (Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "ASTRA")
De asemenea, pe lângă depoul de locomotive din Sibiu se găseşte Muzeul de Locomotive cu aburi.
[modifică] Biserici
În centrul oraşului se găsesc o serie de lăcaşuri istorice de cult:
- Catedrala Evanghelică (Lutherană)
- Biserica Reformată (Calvină)
- Catedrala Ortodoxă
- Biserica Catolică
- Biserica şi Complexul Ursuline
- Biserica Franciscană de pe Strada Şelarilor
- Biserica Dintre Brazi
- Capela Sfântei Cruci din Piaţa Gării
La Sibiu se află sediul Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului.
Tot la Sibiu funcţionează Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România (Biserica Lutherană).
[modifică] Presa
Componenta esenţiala a democraţiei, presa este reprezentată în toate componentele sale. Cel mai important cotidian local şi unul din cele mai venerabile la nivel naţional este Tribuna Sibiului, cotidian înfiinţat şi condus de Ioan Slavici. Telegraful Român este ziarul cu cea mai îndelungată apariţie (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene şi săptămânale. Printre ele menţionam Monitorul de Sibiu, Sibianul şi Ziarul de Sibiu. Nu putem încheia enumerarea noastră fără a sublinia rolul ziarelor comunităţii germane Hermannstädter Zeitung şi Allgemeine Deutsche Zeitung (ADZ), liante între comunitatea germană din România şi numeroşii abonaţi din Germania. Comunitatea maghiară, deşi redusă ca număr, are propriul săptămânal Szebeni Ujsag. Publicaţiile de cultură sunt Euphorion şi Revista Transilvania a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Primăria Sibiu îşi face cunoscute ştirile, dar şi hotărârile Consiliului local prin ziarul cu acelasi nume...Primăria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta bisaptămânalul "De toate pentru toţi" şi Oferta de la A la Z.
Posturile TV cu sediul central în Sibiu sunt TV 9 şi TV Eveniment. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale PRO TV, Antena 1, Alpha TV. Acestea difuzează atât programe de ştiri şi divertisment local, cât şi preluări ale posturilor centrale.
Diversitatea şi numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât şi faptul că Sibiul trăieşte prin tinerii săi. Unele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fii Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele reprezentante locale ale posturilor centrale. În benzile de frecventă recepţionate în Sibiu se regăsesc:
- Naţional FM 87,8
- Radio Vocea Evangheliei 89,4
- Radio 21 91,1
- Kiss FM 91,8
- PRO FM 92,4
- Radio Info PRO 94,9
- Europa FM 106,2
- Romantic FM 96,6
[modifică] Personalităţi
- Nicolaus Olahus (1493-1568), gânditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Estzergom, primat şi regent al Ungariei
- Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei
- David Urs de Margina (1814-1897), nobil român, purtător al Ordinului Maria Terezia
- George Bariţ (1812-1893), istoric şi publicist, întemeietorul presei româneşti în Transilvania
- Julius von Horst (1829-1904), general, ministru al apărării în Imperiul Austro-Ungar între 1871-1880 (în guvernele Auersperg, Stremayr şi Taaffe)
- Gustav Kapp (1831-1884), politician, deputat în Dieta Transilvaniei între 1865-1867, în Parlamentul Ungariei între 1867-1877, primar al Sibiului între 1877-1884
- Hugo Glanz von Eicha (1848-1915), ministru al comerţului în Imperiul Austro-Ungar între 1893-1897 (în cabinetul Kasimir Badeni)
- Arthur Arz von Straussenburg (1857-1935), general, ultimul şef al Marelui Stat Major al armatei austro-ungare
- Emil Sigerus (1854-1947)
- Hermann Oberth (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic
- Norbert von Hannenheim (1898-1945), compozitor
- Antonie Plămădeală (1926-2005), mitropolit, membru de onoare al Academiei Romane
- Oskar Pastior (1928-2006), scriitor
- Gavril Dejeu (n. 1932), ministru de interne (între 1996 şi 2000), avocat în Baroul Sibiu
- Nicolae Manolescu, scriitor, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România
- Dieter Acker (n. 1940), compozitor
- Mircea Păcurariu, profesor univ., membru corespondent al Academiei Române
- Paul Niedermaier, profesor univ., membru corespondent al Academiei Române
- Alexandru Lupaş, profesor univ., matematician
- Lucian Vintan, prof. univ., membru al Academiei de Ştiinte Tehnice din România
- Radu Vasile (n. 1942), prim ministru (între 1998 şi 1999)
- Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor
- Emil Hurezeanu (n. 1955), scriitor
- Mircea Ivănescu, poet
- Zeno Popovici, profesor universitar, membru al Academiei de Ştiinte Medicale din România
- Klaus Johannis (n. 1959), primar
- Dinu Giurgiu, compozitor
- Toma Dordea, profesor, membru al Academiei Române
- Sabina Cojocar, gimnastă
[modifică] Administraţie
Primarul Sibiului este Klaus Johannis, preşedintele Formului Democratic al Germanilor din România. A fost ales primar în anul 2000 şi reales în 2004 cu 88,7% din voturi.
S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor oraşului şi demararea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric. De asemenea, a reuşit să înceapă lucrările la centura ocolitoare a oraşului, una din cele mai stringente probleme ale urbei.
[modifică] Oraşe înfrăţite
Valencia - din 1993
Columbia - (Missouri - SUA) din 1994
Wirall - (UK) din 1994
Bauru - (Brazilia) din 1995
Klagenfurt - (Austria) din 1996
Malines - (Belgia) din 1996
Rennes - (Franţa) din 1999
Landshut - (Germania) din 2002- Marburg - (Germania) din 24.10.2005
[modifică] Stema
Stema este vechea stemă a oraşului ce conţine pe un blazon roşu (zidul oraşului era din cărămidă roşie) trei frunze de nuferi legate între ele, ce simbolizează lacurile de pe malul Cibinului, două săbii ce se intersectează în interiorul triunghiului cu colţurile în frunzele de nuferi, ce simbolizează trecutul glorios al oraşului. Tot pe blazon, în partea de sus, se găseşte o coroană. Deasupra blazonului se află un zid cu 7 turnuri, ce indică cele 7 oraşe săseşti din Transilvania (Siebenbürgen)
[modifică] Legături externe
- Sibiu, capitale Européenne de la Culture, 2007 Prezentare ilustrată
- Cum e vremea în Sibiu ?
- Harta interactiva Sibiu
- Universitatea "Lucian Blaga"
- F. C. Sibiu
- România în imagini - Oraşul Sibiu
Agnita | Avrig | Cisnădie | Copşa Mică | Dumbrăveni | Mediaş | Miercurea Sibiului | Ocna Sibiului | Sălişte | Sibiu | Tălmaciu
