Republica Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

	Portal Republica Moldova

Republica Moldova este un stat situat în estul Europei, între România (vest) şi Ucraina (est). Graniţa cu România urmează aproape în întregime râul Prut şi pe o distanţă foarte scurtă Dunărea. Republica Moldova are ieşire la Dunăre pe o fâşie de 200 m la extrema sa sudică (Giurgiuleşti).^[1]

Republica Moldova s-a aflat sub ocupaţie rusească în perioada 1812-1918, iar între 1940 şi 1991 a avut statutul de republică unională în cadrul URSS. O dată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit stat independent.

Republica Moldova are un teritoriu în stânga Nistrului (Transnistria), locuit în proporţii relativ egale de români, ruşi şi ucraineni. Acesta este o rămăşiţă a RSSA Moldoveneşti din perioada interbelică. În 1990, odată cu izbucnirea conflictului din Transnistria, autorităţile de la Chişinău au pierdut controlul acestei regiuni, care şi-a autoproclamat independenţa sub numele de Republica Moldovenească Nistreană.

Republica Moldova


în detaliu	mai mare

Deviză naţională: Nu are

Limbă oficială

Română (Moldovenească)
(+ rusă în Transnistria şi Găgăuzia, ucraineană în Transnistria, găgăuză în Găgăuzia)

Capitală

Chişinău
46°N, 27°E

Oraş principal

Preşedinte

Prim-ministru

Sistem politic

Suprafaţă
- Total
- % apă

Locul 135
33.843 km²
1,4%

Populaţie
- Total
- Densitate

Locul 123
4.431.570
131/km²

Independenţă

27 august 1991
faţă de Uniunea Sovietică

PIB
- Total
- PIB/cap de loc.

Locul 141
$8,157 miliarde
$2.262

Monedă

Leu moldovenesc (MDL)

Fus orar

UTC+2/+3

Imn naţional

Limba Noastră

Domeniu Internet

.md

Prefix telefonic

373

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul Istoria Republicii Moldovavedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În antichitate, teritoriul Moldovei era locuit de către daci. Situată pe o rută strategică între Asia şi Europa, Moldova a fost invadată pe parcursul istoriei de diverse popoare, printre care amintim locuitorii Rusiei kievene şi mongolii.

În Evul Mediu provincia Basarabia (care cuprindea iniţial sudul actualei Basarabii, apoi partea dintre Prut şi Nistru a Moldovei, Ţinutul Herţei şi Bugeacul) constituia partea estică a Ţării Moldovei. În secolul al XV-lea, Principatul Moldova a trecut sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Ulterior, prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, Basarabia a intrat în componenţa Imperiului Rus. În ianuarie 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, partea vestică a Moldovei, împreună cu judeţele Cahul şi Ismail, s-a unit cu Ţara Românească, dând naştere României.

În ianuarie 1918, după Revoluţia Rusă, Basarabia şi-a proclamat independenţa, iar la 9 aprilie s-a unit cu Regatul României. Ulterior, în iunie 1940, România a fost forţată de URSS să cedeze Basarabia, sub influenţa pactului Molotov-Ribbentrop. La 2 august 1940, a fost constituită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care cuprindea cea mai mare parte a provinciei istorice Basarabia, dar şi un teritoriu în stânga Nistrului. Herţa şi Bugeacul au intrat în componenţa RSS Ucrainene. În iunie 1941 România, aliată cu Germania nazistă, recuperează Basarabia şi ocupă şi Transnistria, dar la 24 august 1944 trupele sovietice reinstaurează autoritatea URSS în zonă.

La 27 august 1991 Republica Moldova şi-a declarat independenţa, devenind, în decembrie 1991, un stat-membru al Comunităţii Statelor Independente, urmaşul Uniunii Sovietice.

Imediat după proclamarea independenţei, a apărut o mişcare care sprijinea reunificarea cu România, dar un referendum desfăşurat în martie 1994 a arătat că marea majoritate a votanţilor prefera independenţa.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Republicii Moldovavedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Parlamentul moldovean unicameral are 101 de locuri, iar membrii săi sunt aleşi prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege preşedintele (şeful statului). Preşedintele propune prim-ministrul (şeful guvernului) care la rândul său întemeiază un cabinet guvernamental, ambele cu acordul Parlamentului.

După alegerile din 6 martie 2005, majoritatea parlamentară o deţine Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), care dispune de 56 locuri. Opoziţia este reprezentată de cinci formaţiuni politice - Alianţa "Moldova Noastră" - 16 locuri, Partidul Democrat din Moldova - 9 locuri, Partidul Popular Creştin Democrat - 8 locuri, Partidul Democraţiei Sociale - 4 locuri, Partidul Social-Liberal - 3 locuri, precum şi de 5 deputaţi neafiliaţi.

Vezi şi: Lista formaţiunilor politice

[modifică] Raioane

Pentru detalii, vedeţi articolul Raioanele Republicii Moldovavedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Raioanele Republicii Moldova

Republica Moldova este împărţită în 32 de raioane, 3 municipalităţi (Chişinău, Bălţi şi Tighina) şi două regiuni cu statut special - Găgăuzia şi Transnistria (cu statut în dispută).

Transnistria este de jure o parte a Moldovei deşi, în realitate, regiunea nu este controlată de guvernul acesteia. Teritoriul Moldovei de la est de râul Nistru, (cu o populaţie formată din etnici români/moldoveni (42%), ucraineni (29%) şi ruşi (26%), şi-a autoproclamat independenţa în 1990 sub numele de Republica Moldovenească Nistreană, dar aceasta nu i-a fost recunoscută încă de nici un stat. Oraşul Tiraspol, (raionul Tiraspol) este considerat capitală a Transnistriei.

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul Geografia Republicii Moldovavedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Harta Moldovei

Graniţa vestică a Moldovei este formată de râul Prut, care se varsă în Dunăre înainte de a face contact cu Marea Neagră. În nord-est, Nistrul este cel mai important râu, care traversează ţara de la nord la sud.

Deşi partea nordică este deluroasă, cele mai înalte culmi nu depăşesc 430 m (cel mai înalt punct fiind Dealul Bălăneşti).

Moldova are o climă temperat-continentală, cu veri calde, şi ierni blânde.

Prinicpalele oraşe ale ţării sunt capitala Chişinău, Tiraspol (în Transnistria), Bălţi (în nord) şi Tighina (în est).

[modifică] Economie

Pentru detalii, vedeţi articolul Economia Republicii Moldovavedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Moldova se bucură de o climă favorabilă şi de un pământ fertil. Ponderea maximă in economia o deţine sectorul agricol: principalele produse moldoveneşti sunt fructele, legumele, vinul şi tutunul. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu şi-a revenit decât în anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de $1.900, Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa. Moldova importă petrol, cărbune şi gaze naturale, în principal din Rusia.

Construcţia Terminalului petrolier de la Giurgiuleşti, care ar urma să mărească accesul Moldovei la piaţa internaţională de petrol şi să micşoreze dependenţa sa energetică cronică faţă de Rusia, va fi finalizată în cursul lunii mai a anului 2006.^[2]

Ca parte a liberalizării ambiţioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat preţurile, a încetat acordarea de credite preferenţiale pentru firmele şi companiiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi şi a îngheţat dobânzile. Economia a revenit la o creştere pozitivă de 2.1% în 2000 şi, respectiv, 6.1% în 2001.

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vedeţi articolul Demografia Republicii Moldovavedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Compoziţie etnică

Conform recensămintelor care au avut loc în 2004, separat în teritoriul controlat de guvernul moldovean şi în Transnistria, situaţia este^[3]:

#	Grup etnic	R. Moldova	% Mold	Transnistria	% Tran	Total	%
1.	Moldoveni	2,564,849	75,8%	177,156	31,9%	2,742,005	69,6%
2.	Ucraineni	282,406	8,3%	159,940	28,8%	442,346	11,2%
3.	Ruşi	201,218	5,9%	168,270	30,3%	369,488	9,4%
4.	Găgăuzi	147,500	4,4%	11,107	2,0%	158,607	4,0%
5.	Români	73,276	2,2%	nedisponibil	NA	73,276	1,9%
6.	Bulgari	65,662	1,9%	11,107	2,0%	76,769	1,9%
7.	Alţii	48,421	1,4%	27,767	5,0%	76,188	1,9%
8.	TOTAL	3,383,332	100%	555,347	100%	3,938,679	100%

Notă: Autorităţile din Transnistria au publicat doar procentajele grupurilor etnice, numărul corespunzător de persoane a fost calculat pe baza acestor procentaje. Numărul sau procentajul românilor din Transnistria n-a fost publicat, e inclus în "alţii".

Despre recensământul din 2004

Potrivit unui articol al portalului „Moldova Azi“ din 18 mai 2005 ^[4], un grup de experţi internaţionali în recensăminte a declarat că "în general, recensământul moldovean a fost organizat de o manieră profesionistă", dar au remarcat faptul că "au fost câteva subiecte mai problematice". Printre subiectele probelmatice:

Recensământul a inclus o parte din moldovenii care locuiau de mai mult de un an peste hotare la momentul organizării recenzării.
Subiectele din chestionare ce ţin de naţionalitate şi limbă au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de "moldovean" sau "român" şi de aceea a conclus că o atenţie deosebită va trebui să fie acordată la utilizarea acestor date.

Grupul recomandă cu insistenţă Biroului Naţional de Statistică să desfăşoare un studiu de evaluare a rezultatelor recensământului (în special cele referitoare la grupurile etnice) oferindu-şi asistenţa sa în această măsură şi a indicat că intenţionează să aprofundeze problema el însuşi.

[modifică] Compoziţie lingvistică

Potrivit datelor finale ale recensământului din 2004, 558 508 (16,5%) din cei 3 383 332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba română ca limbă maternă, în timp ce 2 029 847 (60%) au declarat limba moldovenească.

Totodată, la capitolul limba vorbită de obicei dintre cele 2 milioane 564 de mii de persoane care se declară etnici moldoveni, aproape 2 milioane (58,8%) declară că vorbesc, zilnic, „limba moldovenească”. Alte 475 de mii afirmă că vorbesc româna. Acestora li se adaugă şi aproximativ 70 de mii de cetăţeni care se consideră etnici români, ridicând totalul celor care declară că vorbesc româna la peste jumătate de milion (16,4%), dar totuşi de aproape 4 ori mai puţin decât numărul celor ce declară că vorbesc de obicei "moldovenească".

Numărul celor care vorbesc româna este mult mai mare în mediul urban, unde aproximativ 23% din cei chestionaţi au afirmat că au limba română ca limba maternă şi că aceasta este limba în care vorbesc de obicei. De asemenea 40% din populaţia Moldovei a indicat limba moldovenească ca limbă maternă în mediul urban, dar procentul scade până la 37% în capitolul limba vorbită de obicei. În mediul rural, ponderea limbii române scade vertiginos: raportul între română şi moldovenească este de unu la şapte.

La capitolul limba „vorbită de obicei” se remarcă un salt important la limba rusă. Deşi numai 380 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova declară limba rusă ca limbă maternă, peste jumătate de milion declară aceeaşi limbă ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni, ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. Este important de reţinut că în comparaţie cu recensământul din 1989, uzul zilnic al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza migraţiei multor rusofoni din republică.

Limba maternă

română: 76,5%
rusă: 11,2%
ucraineană: 5,5%
găgăuză: 4%
bulgară: 1,6%

Limba vorbită de obicei

română: 75,2%
rusă: 16%
ucraineană: 3,8%
găgăuză: 3,1%
bulgară: 1,1%

Arcul de Triumf, Chişinău

[modifică] Religii

După un studiu din 2000 ^[5]

creştini 92%, din care:

aparţinând de Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei) 60%

aparţinând de Mitropolia Basarabiei (subordonată Patriarhiei Române) 23%

aparţinând de Biserica Ortodoxă Rusă 6,6%

aparţinând de Biserica Ortodoxă Ucraineană 2%

nu aparţin de o biserică anume 6,7%
iudaici 1.5%
baptişti şi alţii 0.5%

Mihai Eminescu, născut la Botoşani, este poet naţional atât al României cât şi al Republicii Moldova

Brandul pentru turism al Republicii Moldova

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vedeţi articolul Cultura Republicii Moldovavedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Moldova este locuită în mare majoritate de oameni de cultură română.

Listă de moldoveni/Listă de români
Muzică moldovenească
Muzică românească
Religia în Republica Moldova

[modifică] Turism

Începând cu anul 1998, numărul străinilor veniţi în Republica Moldova s-a aflat pe o pantă ascendentă, atingând 25 000 în 2004, majoritatea proveniţi din Rusia, Ucraina şi România. Totodată, numărul moldovenilor plecaţi peste hotare în 2004, aproape că s-a dublat faţă de anul 1997, depăşind cifra de 67 000. Dintre aceştia, cei mai mulţi au vizitat Ucraina, Ungaria, Turcia, România sau Bulgaria.^[6]

Pe 1 iunie 2006, în cadrul unei conferinţe internaţionale, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova (MEPO) a anunţat finalizarea proiectului de creare a brandului Republicii Moldova, care va fi prezentat peste hotare cu sloganul „Discover us”. Brandul Republicii Moldova va fi prezentat în şapte state: România, Italia, Germania, Regatul Unit, Elveţia, Franţa şi Polonia.^[7]