Croaţia

Croaţia (Hrvatska în limba croată) este o ţară în Europa Centrală între Slovenia, Ungaria, Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru. Are ieşire la Marea Adriatică. Cu capitala la Zagreb, Croaţia, unul dintre membrii fondatori ai Iugoslaviei, şi-a obţinut independenţa în anul 1991. Este candidată pentru admitere în Uniunea Europeană.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul Istoria Croaţieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Croaţii au ajuns în Dalmaţia şi în Panonia în secolul al VII-lea. Condusă de prinţi croaţi, duci din anul 852, Dalmaţia cuprizând şi teritoriul Panoniei, după o perioadă de stăpânire bizantină şi carolingiană, a devenit un puternic regat independent în anul 924. Din 1102 croaţii au devenit vasali ai regelui Ungariei.

Secolul XV - Regatul Ungar are mult de suferit din cauza expansiunii otomane, care ajung să cucerească Bosnia şi Herţegovina. În aceeaşi perioadă, teritoriul Dalmaţiei este în cea mai mare parte stăpânită de veneţieni. Dubrovnik, oraş-stat bizantin şi veneţian la începuturi, spre deosebire de celelate oraşe-stat din Dalmaţia şi-a obţinut independenţa, fiind cunoscut drept Republica Dubrovnik.

Rezultatul Bătăliei de la Mohács, 1526, a determinat Parlamentul Croat să-şi ofere ţara, habsburgilor. Datorită acestora, până în secolul al XVIII-lea, cea mai mare parte din teritoriul croat a fost eliberat de sub stăpânirea turcilor. În mare parte, acest teritoriu, a fost modelat de cuceririle otomane. Istria, Dalmaţia şi Dubrovnik, au intrat cu timpul, între anii 1797 şi 1815, sub autoritatea habsburgilor.

În perioada Dublei Monarhii Austro-Ungare, teritoriul croat a fost divizat între cele două componente ale acesteia, Dalmaţia fiind inclusă în Austria, iar nordul (Croaţia-Slavonia) fiind parte componentă a Ungariei. Deşi în anul 1868 Ungaria a acordat o anumită autonomie Croaţiei, în fapt conducerea era exercitată de către clasa politică magiară, iar drepturile culturale şi politice ale croaţilor erau încălcate.

Harta Croaţiei

După Primul război mondial, Croaţia s-a alăturat Statului slovenilor, croaţilor şi sârbilor (aproximativ Slovenia, Croaţia şi Bosnia), care împreună cu Serbia, a format ulterior Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. Iugoslavia a fost invadată în perioada celui de Al II-lea război mondial, Croaţia fiind transformat într-un stat fascist marionetă, numit Statul Independent al Croaţiei. Ulterior înfrângerii puterilor axei, Iugoslavia a devenit republică federală socialistă.

Alături de Slovenia, Croaţia şi-a declarat independenţa pe data de 25 iunie, 1991, având ca urmare războiul croat pentru independenţă. Prima ţară care a recunoscut noul stat a fost Germania, în decembrie 1991.

Croaţia este actualmente, înscrisă în procesul de aderare la Uniunea Europeană, negocierile au început în luna decembrie a anului 2005.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Croaţieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Comitate / judeţe

Pentru detalii, vedeţi articolul Subdiviziunile Croaţieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Croaţia este împărţită administrativ în 20 de judeţe (croată: županija) plus un oraş-district, Zagreb*:

Judeţul Zagreb (Zagrebačka županija)
Judeţul Krapina-Zagorje (Krapinsko-zagorska županija)
Judeţul Sisak-Moslavina (Sisačko-moslavačka županija)
Judeţul Karlovac (Karlovačka županija)
Judeţul Varaždin (Varaždinska županija)
Judeţul Koprivnica-Križevci (Koprivničko-križevačka županija)
Judeţul Bjelovar-Bilogora (Bjelovarsko-bilogorska županija)
Judeţul Primorje-Gorski Kotar (Primorsko-goranska županija)
Judeţul Lika-Senj (Ličko-senjska županija)
Judeţul Virovitica-Podravina (Virovitičko-podravska županija)
Judeţul Požega-Slavonia (Požeško-slavonska županija)
Judeţul Brod-Posavina (Brodsko-posavska županija)
Judeţul Zadar (Zadarska županija)
Judeţul Osijek-Baranja (Osječko-baranjska županija)
Judeţul Šibenik-Knin (Šibensko-kninska županija)
Judeţul Vukovar-Srijem (Vukovarsko-srijemska županija)
Judeţul Split-Dalmatia (Splitsko-dalmatinska županija)
Judeţul Istria (Istarska županija)
Judeţul Dubrovnik-Neretva (Dubrovačko-neretvanska županija)
Judeţul Međimurje (Međimurska županija)
Zagreb (Grad Zagreb)*

Vezi şi: Listă de oraşe din Croaţia

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul Geografia Croaţieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Lacurile Plitvice, monument universal UNESCO

Brela, Sudul Dalmaţiei

Croaţia este situată în Peninsula Balcanică. Datorită unei forme care aduce a potcoavă, are numeroşi vecini: Slovenia, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, şi Italia. Teritoriul său continental este împărţit în două, datorită ieşirii la Marea Adriatică pe care Bosnia şi Herţegovina o are la Neum.

Relief:

Câmpii, lacuri dealuri în N - NE (Croaţia Centrală şi Slavonia, parte din Câmpia Panoniei);
Munţi împăduriţi (Lika, Gorski Kotar, Alpii Dinarici);
Litoralul stâncos al Mării Adriatice (Istria, Dalmaţia).

Clima este temperat-continentală în N şi E, mediteraneană pe coastă şi montană în zona centrală şi sudică.

[modifică] Populaţie

[modifică] Cultură

[modifică] Personalităţi

Ruđer Bošković - fizician
Faust Vrančić - filosof

Câştigători al Premiului Nobel

Vladimir Prelog - chimie
Lavoslav Ružička - chimie

Literatură

Miroslav Krleža - poet şi novelist
Antun Gustav Matoš - poet
August Šenoa - scriitor
Marko Marulić - scriitor
Ivan Dživo Gundulić - poet

Sport

Davor Šuker - fotbalist
Zvonimir Boban - fotbalist
Dražen Petrović - baschetbalist
Toni Kukoč- baschetbalist
Goran Ivanišević - tenisman, câştigător al Wimbledonului
Ivan Ljubičić - tenisman, câştigător al Cupei Davis
Iva Majoli - tenisman, campion Roland Garros
Janica Kostelić - triplu campion mondial la schi, câştigător a şase medalii olimpice de aur
Ivica Kostelić - câştigător al unei medalii olimpice de argint, campion mondial la slalom
Mirko Filipović - kickboxer

Politică

Ban Josip Jelačić - politician, soldat
Ante Starčević - politician
Stjepan Radić - politician
Josip Broz - Tito - politician conducătorul mişcării de rezistenţă (de naţionalitate iugoslavă)
Franjo Tuđman - politician, primul preşedinte croat

[modifică] Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Croaţia

	Croaţia
	Istorie • Politică • Subdiviziuni • Geografie • Economie • Demografie • Cultură • Turism • Steag • Portal • Imagini din Croaţia