Elveţia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina".

Confédération Suisse
Schweizerische Eidgenossenschaft
Confederazione Svizzera
Confederaziun Svizra

în detaliu mai mare
Deviză naţională: Unus pro omnibus, omnes pro uno (Unul pentru toţi, toţi pentru unul)
Limbă oficială	Germana, Franceza, Italiana, Reto-romana
Capitală	Berna 46°57′ N 7°27′ E
Oraş principal	Zurich
Preşedinte	Moritz Leuenberger (2006)
Cancelar	Annemarie Huber-Hotz
Sistem politic	Republică Federală
Suprafaţă  - Total  - % apă	Locul 132 41.285 km² 4.2 %
Populaţie  - Total  - Densitate	Locul 92 7.399.100 181/km²
Independenţă	Declarată: 1291 Recunoscută: 1648
PIB  - Total  - PIB/cap de loc.	Locul 35 233 Miliarde USD 30.186 USD
Monedă	Franc Elveţian
Fus orar	UTC + 1
Imn naţional	Psalm elveţian
Domeniu Internet	.ch
Prefix telefonic	+41

Confederaţia Elveţiană sau Elveţia (Latină: Confederatio Helvetica) este un mic stat federal în Europa Centrală, fără ieşire la mare. Are graniţă cu Germania, Franţa, Italia, Austria şi Liechtenstein. Ţara are o mare tradiţie în neutralitatea politică şi militară, motiv pentru care este sediul multor organizaţii internaţionale.

Cuprins 1 Istorie 2 Politică 3 Geografie 4 Cantoane 5 Economie 6 Demografie 7 Cultură 8 Diverse 9 Vezi şi 10 Legături externe

[modifică] Istorie

Articol principal: Istoria Elveţiei

În 1291, reprezentanţii cantoanelor Uri, Schwyz şi Unterwalden au semnat Scrisoarea de Alianţă, care le-a unit în lupta contra guvernului străin habsburgic, care deţinea în acea perioadă tronul german imperial al Sfântului Imperiu Roman. În bătălia de la Morgarten din 1315, elveţienii au înfrânt forţele habsburgilor, asigurând-şi cvasi-independenţa faţă de aceştia.

În Tratatul de la Westfalia din 1648, ţările europene au recunoscut independenţa Elveţiei faţă de Sfântul Imperiu Roman şi neutralitatea ei. În 1798, forţele revoluţiei franceze au cucerit Elveţia. Congresul de la Viena din 1815 a restabilit independenţa elveţiană, iar puterile europene au acceptat să recunoască neutralitatea elveţiană pentru întotdeauna.

Elveţia a adoptat o constituţie federală în 1848, revizuită profund în 1874, care a stabilit responsabilitatea federală în afacerile interne, apărare şi comerţ. De atunci se continuă cea mai bună politică economică şi socială care a caracterizat Elveţia de-a lungul timpului.

Elveţienii sunt cunoscuţi pentru neutralitatea lor istorică şi pentru că nu au participat militar în nici un război mondial. În 2002 Elveţia a devenit membru cu drepturi depline al Naţiunilor Unite.

[modifică] Politică

Articol principal: Politica Elveţiei

[modifică] Geografie

Articol principal: Geografia Elveţiei

Peisajul elveţian caracteristic este legat de Alpi, un lanţ muntos înalt situat în zona central-sudică a ţării. Între vârfurile înalte ale Alpilor Elveţieni, Vârful Dufour, care atinge 4.634 metri peste nivelul mării, este cel mai înalt. Pe muntele Dufour se găsesc numeroase văi, inclusiv câteva glaciare. De aici izvorăsc câteva dintre râurile principale ale Europei, precum râul Rin, Rhon, Inn, Aare sau Ticino, care se leagă de câteva lacuri alpine precum Lacul Geneva (Lac Leman), Lacul Zürich (Zürcher See), Lacul Neuchâtel şi Lacul Constanţa (Bodensee). Singurul parc naţional al Elveţiei este „Parcul Naţional Elveţian” care a fost creat în 1914 în partea de sud-est a ţării. Acesta conţine păduri de conifere, păşuni montane şi un peisaj montan aspru foarte impresionant. Partea de nord a Elveţiei, cea mai populată, este mai deschisă, are însă mulţi munţi de înălţime medie. Clima elveţiană este temperată, dar poate varia mult, în funcţie de regiune, de la clima aspră pe culmile muntoase până la clima plăcută, mediteraneană, în partea de sud.

[modifică] Cantoane

Articol principal: Cantoanele Elveţiei

Confederaţia Elveţiană se împarte în 26 de cantoane:

1. Appenzell Extern (Appenzell Ausserrhoden)
2. Appenzell Intern (Appenzell Innerrhoden)
3. Argovia (Aargau)
4. Basel-Oraş (Basel-Stadt)
5. Basel-Provincie (Basel-Landschaft)
6. Berna (Bern / Berne)
7. Fribourg (Freiburg)
8. Geneva (Genève)
9. Glarus
10. Graubünden (Grigioni / Grischun)
11. Jura
12. Lucerna (Luzern)
13. Neuchâtel
14. St. Gall (St. Gallen)
15. Schaffhausen
16. Schwyz
17. Solothurn
18. Ticino
19. Turgovia (Thurgau)
20. Obwald
21. Nidwald
22. Uri
23. Valais (Wallis)
24. Vaud
25. Zug
26. Zürich

Cantoanele sunt divizate în 2.889 municipii.

[modifică] Economie

Articol principal: Economia Elveţiei

[modifică] Demografie

Articol principal: Demografia Elveţiei

Elveţia a fost influenţată de câteva dintre cele mai importante culturi europene, de la practicile sale culturale până la limbile vorbite. În Elveţia există patru limbi oficiale: germana în nordul şi centrul ţării (64%), franceza în vest (19%), italiana în sud (8%) şi o mică comunitate vorbeşte romanşa în cantonul sud-estic Graubünden (<1%). Dialectul german vorbit în Elveţia este cunoscut sub numele de germană elveţiană (" Schwyzerdütsch "), dar în mediile de informare se foloseşte germana literară. Mulţi elveţieni vorbesc mai mult de o limbă. 20% din populaţie este formată din rezidenţi şi muncitori temporari străini.

Religiile cele mai întâlnite în Elveţia sunt Romano-Catolicismul, confesiune de care aparţine 43% din populaţie, şi protestantismul (35%), însă datorită imigrărilor s-au mai stabilit şi Islamul cu 4% din populaţie şi Ortodoxismul cu 2%. Stabilitatea şi prosperitatea Elveţiei, combinate cu diversitatea populaţiei au adus la o situaţie pe care unii o numesc acum stat consociaţional.

[modifică] Cultură

Articol principal: Cultura Elveţiei

Elveţienii sunt recunoscuţi pentru băncile lor, ciocolată, caş şi ceasuri.

[modifică] Diverse

Romanşa nu este o limbă oficială de acelaşi rang ca germana, franceza sau italiana. Conform alineatului 1 al articolului 70 al constituţiei federale : "Les langues officielles de la Confédération sont l'allemand, le français et l'italien. Le romanche est aussi langue officielle pour les rapports que la Confédération entretient avec les personnes de langue romanche." ("Limbile oficiale ale Confederaţiei sunt germana, franceza şi italiana. Romanşa este de asemenea limbă oficială pentru rapoartele pe care Confederaţia le întreţine cu persoanele vorbitoare de limbă romanşă.")

[modifică] Vezi şi

• Limbile Elveţiei
• Listă de oraşe din Elveţia
• Religia Elveţiei

[modifică] Legături externe

• Situl oficial al Confederaţiei Elveţiene www.admin.ch
• Situl alps

	Elveţia
	Istorie • Politică • Subdiviziuni • Geografie • Economie • Demografie • Cultură • Turism • Steag • Portal • Imagini din Elveţia