Transnistria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la unitatea teritorială autonomă Transnistria a Moldovei. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Transnistria (dezambiguizare).

**Transnistria**

Capitală	Tiraspol 46°51′ N 29°38′ E
Oraşe principale	Tiraspol, Tighina
Limbi oficiale	Moldoveneasca (cu alfabet latin), Rusa şi Ucraineana
Sistem politic	unitate teritorială autonomă
Suprafaţă • Apă (%)	3 567 km² N/A%
Populaţie	555 500 (est. 2004).
Fus orar	UTC + 2
Domeniu Internet	.md (parte din Moldova)
Prefix	373 5xx

Transnistria (rusă: Pridniestrovie, numită Stânga Nistrului de sursele oficiale moldoveneşti) este o regiune în Europa de est. Numele vine de la faptul că este aşezată în zona Moldovei din estul râului Nistru, pe malul stâng faţă de direcţia Nistrului.

Numele de Transnistria este folosit de multe ori pentru a face referire la Republica Moldovenească Nistreană. Geografic acest lucru nu este absolut corect, Transnistria, o regiune geografică aflată de jure sub controlul autorităţilor de la Chişinău, cuprinde şi zone pe malul drept a Nistrului

Cuprins

1 Statut politic
2 Istorie
- 2.1 Perioada sovietică
- 2.2 Republica separatistă
3 Populaţie
- 3.1 Recensământ 1989
  - 3.1.1 Etnii
- 3.2 Recensământ 2004
  - 3.2.1 Etnii
4 Organizare administrativă
5 Note

[modifică] Statut politic

Transnistria este privită la nivel internaţional ca o regiune a Moldovei, dar şi-a declarat independenţa sub numele de "Republica Moldovenească Nistreană", cu capitala la Tiraspol. Acest lucru a provocat declanşarea conflictului din Transnistria. Regiunea are o populaţie majoritar slavă, care se teme de reunificare cu România (dar are o majoritate relativă română, reprezentând 40% din populaţie).

Parlamentul de la Chişinău a adopat pe 22 iulie 2005 "Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic al localităţilor din stânga Nistrului".^[1] Proiectul de lege prevăzut în controversatul "plan Iuşcenko" prevede că Transnistria se va constitui intr-o unitate teritorială autonomă (UTA) specială, în componenţa Republicii Moldova, statut asemănător cu cel al Găgăuziei. Organul reprezentativ al Transnistriei va fi Consiliul Suprem, care va adopta legi şi acte normative cu caracter local, precum şi "Legea fundamentală a Transnistriei", care nu trebuie să vină în contradicţie cu Constituţia Republicii Moldova.

Puterea judecătorească este exercitată de judecătorii şi organele de ordine, care sunt componente ale sistemului de instanţe judecătoreşti şi organe de drept ale Moldovei.

Legea prevede că Transnistria are simbolurile sale, care se aplică alături de simbolurile Republicii Moldova. Limbile oficiale în Transnistria sunt limba moldovenească, în baza grafiei latine, limbile ucraineană şi rusă. Transnistria are de asemenea dreptul să stabilească şi să întreţină, în modul prevăzut de legislaţia Republicii Moldova, relaţii externe în domeniile economic, tehnico-ştiinţific şi umanitar.

Conform legii, după îndeplinirea condiţiilor privind demilitarizarea şi democratizarea regiunii transnistrene, va fi desfăşurat procesul de negocieri pentru elaborarea în comun a unei legi organice cu privire la statutul juridic special al Transnistriei, ce va constitui una din ultimele etape majore în reglementarea juridică a diferendului transnistrian.^[2]

[modifică] Istorie

Între 19 august 1941 şi 29 ianuarie 1944, România a avut sub administraţie temporară regiunea de la (E) Nistru până la (V) Bug şi de la râul (N) Niomjîi până la (S) Marea Neagră, care a purtat de asemenea numele de "Transnistria"

[modifică] Perioada sovietică

După crearea Uniunii Sovietice (30 decembrie 1922), la 12 octombrie 1924 guvernul sovietic a creat pe teritoriile situate la est de râul Nistru Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească (RSSA Moldovenească), în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene (RSS Ucraineană). Capitala se afla la Balta, un oraş în Ucraina de astăzi. Graniţele RSSA Moldovenească au fost trasate astfel ca doar 30% din populaţie să fie etnici români. În 1929 capitala a fost mutată la Tiraspol.

Parte a României, Moldova a fost ocupată de Uniunea Sovietică (având consimţământul Germaniei) în 1940, consecinţă a unui protocol secret ataşat pactului de neagresiune germano-sovietic din 1939, pactul Molotov-Ribbentrop. Această consecinţă va "evolua" ulterior, fiind parte determinantă a formării aşa-zisei "cortine de fier." La 2 august 1940, guvernul sovietic a proclamat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, având capitala la Chişinău (Kishinëv, în rusă), prin contopirea unei mari părţi din Basarabia cu 6 din cele 14 raioane ale RSSA Moldovenească, iar restul a revenit RSS Ucrainiene.

În iunie 1941, trupele germane şi române au atacat Uniunea Sovietică. În înţelegere cu Germania nazistă,(vezi Tratatul de la Tighina) România a preluat administrarea teritoriului dintre Nistru şi Bug (Pivdennyy Buh în ucraineană), de la nord de Bar în Ucraina, pe care l-a administrat sub numele de Transnistria cu intenţia să adune aici pe toţi evrei din Bucovina şi din Basarabia. Acest aranjament a rămas în vigoare până în august 1944, când trupele sovietice au reocupat Basarabia şi Transnistria. Un tratat din 1947 a returnat Basarabia, Bucovina de Nord şi Transnistria Uniunii Sovietice, iar vechile diviziuni administrative sovietice şi denumirile ruseşti ale teritoriilor au fost reimpuse.

Majoritatea teritoriului dintre Nistru şi Bug care fusese numit Transnistria de autorităţile române în al 2-lea război mondial aparţine Ucrainei. Doar o mică fîşie de-a lungul rîului Nistru a fost inclusă de autorităţile sovietice în RSS Moldovenească, iar după destrămarea URSS a devenit parte a Republicii Moldova.

[modifică] Republica separatistă

R.S.S.A. Moldovenească (colorată în auriu) (1924 - 1939), republică sovietică autonomă din stânga Nistrului, denumită în anumite situaţii, de asemenea, "Transnistria"

Pentru detalii, vedeţi articolul [[]]vedeţi articolele Republica Moldovenească Nistreană şi Conflictul din Transnistriavedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În 1989, moldovenii din capitala Moldovei, Chişinău, au declarat ca limbă oficială limba moldovenească. Într-o parte a Transnistriei, mai ales în oraşul Tiraspol în care procentajul populaţiei moldoveneşti este mai scăzut, s-a dezvoltat o mişcare separatistă, care la 2 septembrie 1990 a proclamat Republica Moldovenească Nistreană şi, cu sprijinul trupelor ruseşti, a izbutit în urma confruntării armate din 1992 să preia controlul asupra celei mai mari părţi a zonei transnistrene a Republicii Moldova, cît şi a unei zone din Basarabia în jurul oraşului Tighina.

În războiul civil din 1992 au murit aproximativ 1.500 de persoane.

După semnarea unui acord, ruşii au decis să lase câteva mii de militari în zonă pentru a menţine pacea, însă aceştia au ajutat în final la consolidarea autorităţilor separatiste. De atunci, guvernul moldovean nu mai are nici o autoritate asupra regiunii transnistrene, în afară de 6 sate din raionul Dubăsari.

Deşi în 1994 a fost semnat un acord cu Moldova ce prevedea retragerea trupelor ruseşti din Transnistria, acesta nu a fost ratificat de Duma rusă.

În 17 septembrie 2006, autorităţile separatiste transnistrene vor să organizeze un referendum, care să decidă dacă Transnistria ar trebui să devină parte a Federaţiei Ruse.

[modifică] Populaţie

[modifică] Recensământ 1989

Populaţia regiunii la recensământul din 1989 era de 546.000 de locuitori (fără oraşul Tighina şi zonele basarabene controlate de separatiştii transnistreni). Ca urmare a situaţiei economice şi politice din zonă, recensămîntul din 2004 făcut de autorităţile separatiste din Tiraspol a arătat o scădere a populaţiei cu aproximativ 150000 de persoane (pe întreg teritoriul separatist, inclusiv zona Tighina).