Ţările de Jos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Nederland
Ţările de Jos


în detaliu	mai mare

Deviză naţională: Je Maintiendrai (franceză: Voi Menţine)

Limbă oficială

neerlandeză (+ friziană în Frizia)

Capitală

Amsterdam¹

Oraş principal

Amsterdam

Monarh

Beatrix

Prim-ministru

Jan Peter Balkenende

Sistem politic

Monarhie constituţională

Suprafaţă
- Total
- % apă

Locul 131
41.526 km²
18,41%

Populaţie
- Total
- Densitate

Locul 59
16.135.992
321/km²

Independenţă

Războiul de 80 de ani
1579 (declarată)
1648 (recunoscută)

PIB
- Total
- PIB/cap de loc.

Locul 18
$476,912 miliarde
$29,412

Monedă

Euro (EUR)

Fus orar

UTC+1

Imn naţional

Wilhelmus van Nassouwe

Domeniu Internet

.nl, .eu²

Prefix telefonic

¹ Amsterdam este capitala ţării conform constituţiei. Haga este sediul guvernului.
² Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Ţările de Jos fac parte.

Olanda redirecţionează aici. Pentru cele două provincii ale Ţărilor de Jos, vedeţi Olanda de Nord şi Olanda de Sud. Pentru Regatul Olandei vedeţi articolul Regatul Ţărilor de Jos.

Ţările de Jos (Nederland în neerlandeză) sunt o monarhie constituţională, făcând parte din Regatul Ţărilor de Jos şi din Benelux. Sunt situate în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, incluzând alături de Regatul Ţărilor de Jos şi câteva colonii.

Ţările de Jos mai sunt cunoscute şi sub numele încetăţenit de Olanda, nume care nu este însă corect, întrucât desemnează doar o parte din teritoriul ţării, anume provinciile Olanda de Nord şi Olanda de Sud.

Olanda este o ţară cu altitudine medie, fiind cea mai joasă din lume (un sfert din teritoriul său se află sub nivelul mării). De asemenea este una dintre ţările cele mai populate din lume. Este cunoscută pentru digurile, morile şi lalele sale, dar şi pentru toleranţa sa pe plan social. Este membră NATO şi UE. Pe teritoriul său se află sediul Curţii Penale Internaţionale

Ţările de Jos au două capitale: Amsterdam şi Haga (Den Haag în neerlandeză, nume oficial 's-Gravenhage). Amsterdam este capitala oficială conform Constituţiei. La Haga se află sediul guvernului, reşedinţa regală, precum şi cea mai mare parte a ambasadelor.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul istoria Ţărilor de Josvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Sub Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman şi rege al Spaniei, regiunea face parte din cele 17 provincii ale Ţărilor de Jos, care includeau şi Belgia actuală. După ce şi-a obţinut independenţa faţă de Spania în 1648, Olanda a devenit una o mare putere maritimă şi economică în secolul XVII. Această perioadă, în timpul căreia Olanda şi-a creat colonii şi dependenţe în lume este cunoscută ca şi secolul de aur.

După ce a fost integrată în Imperiul Francez de Napoleon, a fost creat un regat olandez împreună cu Belgia şi Luxemburg în 1815. Belgienii au devenit independenţi începând cu 1830 ca şi luxemburghezii.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Olandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Olanda este o monarhie constituţională din anul 1815, după ce între 1581 şi 1806 a fost o republică (ţara a fost ocupată de Franţa între 1806 şi 1815).

După 1980, Olanda este reprezenată de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numeşte membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliţie (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină.

Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanţă mai mică. Reprezentanţii acesteia sunt aleşi indirect de către parlamentele provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal).

[modifică] Economie

Pentru detalii, vedeţi articolul economia Ţărilor de Josvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar, chimic, cel al rafinării petrolului şi cel al maşinilor electrice şi electrocasnice (cea mai importantă companie din acest domeniu fiind Philips). Agricultura este mecanizată şi angajează 4% din populaţia activă.

Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene. Guldenul olandez a fost înlocuit de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele şi bancnotele au intrat în circulaţie doar la 1 ianuarie 2002.

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul geografia Ţărilor de Josvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Ţările de Jos

Regatul Ţărilor de Jos este compus din douăsprezece provincii:

Provincia	În neerlandeză	Capitala
Frizia	Friesland (nume oficial (friziană): Fryslân)	Leeuwarden
Groningen	Groningen	Groningen
Drenthe	Drenthe	Assen
Overijssel	Overijssel	Zwolle
Flevoland	Flevoland	Lelystad
Gelderland	Gelderland	Arnhem
Utrecht	Utrecht	Utrecht
Olanda de Nord	Noord-Holland	Haarlem
Olanda de Sud	Zuid-Holland	Haga
Zeelanda	Zeeland	Middelburg
Brabantul de Nord	Noord-Brabant	's-Hertogenbosch
Limburg	Limburg	Maastricht

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vedeţi articolul cultura Ţărilor de Josvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

**Sărbători**
Dată	Nume român	Nume local
1 ianuarie	Anul Nou	Nieuwjaarsdag
Martie / Aprilie	Paşti	Pasen
30 aprilie	Ziua reginei	Koninginnedag
4 mai	Ziua morţilor	Dodenherdenking
5 mai	Ziua eliberării	Bevrijdingsdag
40 zile după Paşti	Înălţarea la Cer	Hemelvaartsdag
7 săptămâni după Paşti	Rusalii	Pinksteren
5 decembrie	Sfântul Nicolae	Sinterklaas
25 şi 26 decembrie	Crăciun	Kerstmis