Voivodina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Provincia Autonomă Voivodina (sârbă: Аутономна Покрајина Војводина, maghiară: Vajdaság Autonóm Tartomány, slovacă: Autonómna pokrajina Vojvodina, croată: Autonomna Pokrajina Vojvodina, ruteană: Автономна Покраїна Войводина) este o provincie din Serbia.Voivodina mai este denumită şi Banatul sârbesc. Capitala sa, şi totodată cel mai populat oraş, este Novi Sad, al doilea oraş că mărime fiind Subotica.

А. П. Војводина
P. A. Voivodina


în detaliu	mai mare

Deviză naţională: Nu are

Limbă oficială

Sârba, Maghiara, Slovaca, Româna, Ruteana, Croata

Capitală

Novi Sad
45°33' N; 19°85' E

Oraş principal

Novi Sad

Preşedintele Ansamblului

Bojan Kostreš
Boian Costreş

Preşedintele Consiliului Executiv

Bojan Pajtić
Boian Paitici

Sistem politic

regiune autonomă

Suprafaţă
- Total
- % apă

Locul xx
21.506 km²
xx%

Populaţie
- Total
- Densitate

Locul xx
2.031.992
94,4/km²

Independenţă

Provincie Autonomă în Serbia

PIB
- Total
- PIB/cap de loc.

Locul xx
$10,57 miliarde
$5.300

Monedă

Dinar (100 para)

Fus orar

UTC+1/+2

Imn naţional

Hej Sloveni

Domeniu Internet

.co.yu (.cs rezervat)

Prefix telefonic

381

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul Istoria Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Teritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârşitul secolului I î.Hr. romanii ocupă şi încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraş roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr.

Slavii se stabilesc în număr mare în Voivodina începând cu secolul VI. În secolul IX, maghiarii ocupă regiunea şi o controlează până în secolul XIV, când populaţia sârbă creşte, în urma unui proces vast de colonizare.

Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) şi a căderii Banatului (1552). Ocupaţia otomană este însoţită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) şi Passarowitz (1718), provincia intră sub dominaţia Imperiului Habsburgic şi ulterior a Austro-Ungariei. Totuşi teritoriul Voivodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria şi Turcia şi după aceea, şi în decursul timpului unele localităţi au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereşu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Ansamblul de la Novi Sad proclamă unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem şi Baranja cu Regatul Serbiei. Din 1918 şi până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Serbiei.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Vezi şi Nenad Čanak

[modifică] Districte

Pentru detalii, vedeţi articolul Districtele Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Bačka de Nord
Banatul Central
Banatul de Nord
Banatul de Sud
Bačka de Vest
Bačka de Sud
Srem

Principalele oraşe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Kikinda, Sremska Mitrovica şi Vârşeţ.

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul Geografia Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Harta Voivodinei

Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina la vest. Administrativ se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava şi Dunăre. Provincia este împărţită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka şi Srem (regiune care se continuă în Croaţia).

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vedeţi articolul Demografia Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În urma recensământului din 2002 au fost număraţi 2.031.992 de locuitori.

Populaţia după grupuri etnice:

1.321.807 sârbi (65.05%)
290.207 unguri (14.28%)
56.637 slovaci (2.79%)
56.546 croaţi (2.78%)
49.881 iugoslavi (2.45%)
35.513 muntenegreni (1.75%)
30.419 români (1.50%)
55.016 nedeclaraţi (2.71%)
alţii

Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna şi ruteana.

[modifică] Economia Voivodinei

Pentru detalii, vedeţi articolul Economia Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Voivodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură şi industria procesării alimentelor, industria metalelor şi chimică, industriile materialelor de construcţie, a textilelor şi altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.

[modifică] Cultura Voivodinei

Pentru detalii, vedeţi articolul Cultura Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Români în Voivodina

Românii din Voivodina
Statutul românilor din Voivodina
Româna din Voivodina
Literatură română în Voivodina
Consiliul Naţional Român
Comunitatea Românilor din Serbia
Alianţa Românilor din Voivodina
Personalităţi româneşti în Voivodina
Comunităţi de români în Voivodina

Pentru detalii, vedeţi articolul Statutul românilor din Voivodinavedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În Voivodina, locuiesc 34.576 de români, concentraţi în 42 de localităţi. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispoziţiile de Bază, articolul 6:

În activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina în uz oficial cu limba sîrbocroată şi scrierea chirilică, iar scrierea latină, în modul stabilit de lege, sînt concomitent şi limbile maghiară, slovacă, română şi ruteană şi scrierile lor şi limbile şi scrierile altor naţionalităţi în modul stabilit de lege.

Astfel, în majoritatea segmentelor societăţii, poate fi utilizată limba română.

Româna este oficială pe teritoriul PAV în localităţile Alibunar, Biserica Albă, Zitişte, Becicherecul Mare, Kovăciţa, Cuvin, Plandişte, Sarcia şi Secanj. În comuna Vârşeţ româna este oficială doar în localităţile Vojvodinci, Markovac, Straža, Mali Žam, Malo Središte, Mesić, Jablanka, Sočica, Ritiševo, Orešac şi Kuštilj.