Limba franceză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

limba franceză (langue française)
Vorbită în:	Franţa, Canada (Québec), Belgia, Elveţia, Luxemburg, Liban, Monaco, Africa (de nord şi de vest), Indochina, SUA (Louisiana, Maine şi New Hampshire), Valle d'Aosta, Andorra
Regiune:	Africa, America de Nord, Europa, Asia
Număr de vorbitori:	limbă maternă: 120 milioane a doua limbă: 150 milioane
Loc:	12
Clasificare genetică:	indo-europene italice romanice romanice de vest limba franceză
Statut oficial
Limbă oficială în:	30 stati
Reglementată de:	Académie française în Franţa Office québécois de la langue française în Québec
Coduri de limbă
ISO 639-1	fr
ISO 639-2	fre (B), fra (T)
SIL	FRA

Vezi şi: Limbă - Listă de limbi

Limba franceză (le français, la langue française) este o limbă romanică pe un substrat galic şi un adstrat franc care a suferit o dezvoltare proprie, organizată de către grupuri de intelectuali (precum Pléiade) sau de instituţii (precum Academia franceză). Ea aparţine familiei de limbi galo-romanice; chiar dacă în Franţa sunt vorbite o multitudine de limbi (numite în general „dialecte”, împărţite în două mari familii, limbi nordice (langues d'Oïl) şi limbi sudice (langue d'oc), cele care aparţin familiei occitano-catalană), franceza, limba de la curte, este o sinteză după literatura tuturor, în principal a celor nordice; franceza nu este în orice caz rezultatul promovării unui singur „dialect”, după cum spune numele francien, care arată că se vorbeşte despre Île-de-France, acesta este doar un mit.

Codul limbii este fr respectiv fra sau fre (după ISO 639); pentru Franceza Veche (842 până la 1400), codul este fro şi pentru Franceza Medie (ca. 1400 până la 1600) codul este frm.

Se estimează la modul general că primul text scris în protofranceză (sau romana lingua sau chiar roman) este atestat prin Jurămintele de la Strasbourg din 842, chiar dacă prima menţiune a existenţei unei limbi romanice nu data decât din 813, de la Sinodul Turnurilor. Primul text literar, Séquence de sainte Eulalie a apărut între 880 şi 881. În 1539 Dictatul de la Villers-Cotterêts a impus franceza ca limbă în administraţie şi în tribunale.

Printre primele opere principale :

Cântecul lui Roland (personaje: Roland, Charlemagne, Olivier, Ganelon)
Le roman de Renart (personaje: Goupil, Ysengrin)
Romanii lui Chrétien de Troyes
Gargantua a lui François Rabelais
Défense et illustration de la langue française (Apărarea şi ilustrarea limbii franceze)

[modifică] Răspândire

Astăzi, franceza este singura limbă oficială a unui număr mare de ţări şi folosită în mod larg în alte câteva. O parte din naţiunile care utilizează această limbă s-au regrupat în Organizaţia internaţională a Francofoniei.