Madagascar
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Deviză naţională: Tanindrazana, Fahafahana, Fandrosoana (Malagasy: Pământul Strămoşilor, Libertate, Progres) |
|||||
Limbă oficială | Malgaşă, Franceză | ||||
Capitală |
Antananarivo 18°55' sud, 47°31' est |
||||
Oraş principal | Antananarivo | ||||
Preşedinte | Marc Ravalomanana | ||||
Prim-ministru | Jacques Sylla | ||||
Sistem politic | Republică | ||||
Suprafaţă - Total - % apă |
locul al 45-lea 587.040 km² 0,9% |
||||
Populaţie - Total - Densitate |
locul al 56-lea 17.501.871 31/km² |
||||
Independenţă | faţă de Franţa 26 iunie 1960 |
||||
PIB - Total - PIB/cap de loc. |
locul 117 15,82 miliarde USD 900 |
||||
Monedă | Ariary | ||||
Fus orar | UTC + 3 | ||||
Imn naţional | 'Ry Tanindraza nay malala ô' | ||||
Domeniu Internet | .mg | ||||
Prefix telefonic | 261 | ||||
Madagascar, numele oficial fiind Republica Madagascar, este o naţiune insulară, care se găseşte în Oceanul Indian, în partea estică a coastei Africii, în emisfera sudică.
Insula majoră, denumită de asemenea Madagascar, este a patra insulă ca mărime din lume. Madagascarul este mediu natural pentru 5% din speciile de plante şi animale, dintre care 80% sunt unice în lume. Printre exemplele cele mai notabile de biodiversitate se pot enumera infraordinul de primate al lemurienilor, trei specii de păsări endemice şi şase specii de baobabi endemici.
Substantivul şi adjectivul denumind pe cineva sau ceva originar din Madagascar, limba, etnicitatea şi cetăţenia este Malagasy (pronunţat "mal-gazh"), fiind derivat din cuvântul Madagascar. În limba română malagasy este tradus malgaş / malgaşă. Limba malgaşă este limba cea mai vorbită în Madagascar, fiind totodată şi limba oficială.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Insula este populată la începutul mileniului Ide etnii asiatice originare din Indonezia, Malaysia şi Melanesia, care se contopesc cu populaţia aborigenă dar şi cu cea africană şi arabă imigrată ulterior. În secolul X - XI se răspândeşte islamul adus de arabii care întemeiază primele factorii în estul insulei.
Navigatorul portughez Diogo Dias este în august 1500 primul european care vizitează Madagascarul, urmat de negustorii olandezi, francezi şi englezi. De la numele de "matacassi" dat de europeni popoarelor aborigene derivă denumirea modernă a statului. Tentativa Franţei de a-şi impune în secolul al XVII-lea autoritatea colonială eşuează în faţă rezistenţei autohtone. Regatul absolutist Merina (Imerina) creat în secolul al XVII-lea unifică, în timpul suveranului Radama I (1810-1828), întreaga insulă şi adoptă numele oficial de Regatul Madagascar. În 1885 Franţa impune Madagascarului protectoratul său, apoi îl proclamă în 1896 colonie.
[modifică] Politică
[modifică] Diviziuni administrative
[modifică] Geografie
Cu cei 587 040 km², Madagascarul este a 46 ţară din lume (după Botswana) şi cea de-a patra insulă ca mărime din lumea. Este comparabilă ca mărime cu Kenya.
Există două anotimpuri: e cald şi ploios din noiembrie până în aprilie, şi mai răcoare şi mai uscat din mai până în octombrie. Vântul din sud-est este dominant, iar ocazional se formează cicloni.
[modifică] Economie
[modifică] Demografie
[modifică] Educaţie
[modifică] Sănătate
[modifică] Apărare
[modifică] Legături externe
Ţări în Africa | ||
Africa de Sud | Algeria | Angola | Benin | Botswana | Burkina Faso | Burundi | Camerun | Capul Verde | Ciad | Comore | Republica Congo | Coasta de fildeş | Djibouti | Egipt | Guineea Ecuatorială | Eritreea | Etiopia | Gabon | Gambia | Ghana | Guineea | Guineea-Bissau | Kenia | Lesotho | Liberia | Libia | Madagascar | Malawi | Mali | Mauritania | Mauritius | Maroc | Mozambic | Namibia | Niger | Nigeria | Republica Centrafricană | Republica Democrată Congo | Rwanda | Sahara Occidentală | São Tomé şi Príncipe | Senegal | Seychelles | Sierra Leone | Somalia | Sudan | Swaziland | Tanzania | Togo | Tunisia | Uganda | Zambia | Zimbabwe |
||
Teritorii dependente: Insulele Canare | Ceuta şi Melilla | Mayotte | Réunion | Sfânta Elena |