Berna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Berna

Harta

Date
Statut	Capitala Elveţiei
Populaţie • Total (2004) • Densitate	127.000 locuitori 2403 locuitori/km²
Suprafaţă	52 km²
Altitudine	542 m
Coordonate geografice	46°57′N 7°27′E
Fus orar	UTC+1
Primar	Alexander Tschäppät (din 2005)
www	http://www.bern.ch/
Berna în Elveţia

Berna (germană Bern, franceză Berne, italiană Berna) este capitala Elveţiei şi totodată capitala cantonului Berna. Limba oficială este germană deşi există o minoritate francofonă.

Cuprins

1 Geografie
- 1.1 Transporturi
- 1.2 Instituţii şi locuri
2 Populaţie
- 2.1 Limbi
- 2.2 Religii
3 Istorie
- 3.1 Dezvoltarea oraşului
- 3.2 Relaţii cu vecinii
4 Legături externe

[modifică] Geografie

Peninsula oraşului Berna, seara

Berna se află în câmpia Elveţiei, aproximativ în centrul ţării. Peisajul din împrejurimi a fost format de gheţari în timpul ultimei glaciaţii. Este situată la o altitudine de 542 metri, iar doi munţi se află la marginea oraşului: Muntele Gurten cu o altitudine de 858 metri şi muntele Bantiger cu o altitudine de 947 metri. Observatorul din Berna este originea (600 000/200 000) sistemului de coordonate elveţian, iar coordonatele internaţionale sunt 46° 57' nord, 7° 25' est. Centrul oraşului Berna este aşezat pe o peninsulă formată de râul Aare, dar din secolul XIX cartiere noi s-au format dincolo de râu, care sunt accesibile prin poduri înalte.

[modifică] Transporturi

Transporturile publice sunt foarte dezvoltate. Există trei linii de tramvaie şi numeroase linii de autobuze care comunică cu toate cartierele ale oraşului şi cu localitătile din periferie. Trenurile conectează Berna cu restul Elveţiei şi Europei. Puţin în afară oraşului se află un mic aeroport, Bern-Belp, care oferă câteva zboruri internaţionale (mai ales înspre Germania şi Austria).

De menţionat mai este cel mai scurt funicular public din Europa, lung de 106 metri, care face legătura între Bundeshaus (palatul parlamentului) şi cartierul Marzili.

Poduri înalte au fost construite pentru a uşura accessul la cartiere dincolo de râu. Primul a fost în 1843 podul Nydegg cu o lungime de 190 metri, apoi au urmat în 1883 podul Kirchenfeld cu 229 metri, în 1898 podul Kornhaus cu 382 metri, în 1930 podul Lorraine cu 178 metri, şi pe urmă în 1962 podul Monbijou cu o lungime de 337,5 metri.

Panorama

[modifică] Instituţii şi locuri

După un incendiu în 1405, în care oraşul a fost distrus în mare parte, a fost reconstruit din molasă. Culoarea verzuie a clădirilor din centrul oraşului este tipică pentru Berna. Centrul medieval a fost dealtfel pus pe lista UNESCO a Patrimonului Cultural Mondial şi include trotuarele acoperite (arcade) şi fântâni decorate cu statui.

Alte monumente importante sunt: Zytglogge, un turn medieval cu un ceas foarte elaborat cu păpuşi care se mişcă, Münster, o catedrală gothică din Secolul XV şi primăria din acelaşi secol. Încă din Secolul XVI se găseşte la Berna o groapă cu urşi, care se află dincolo de podului Nydegg. Bundeshaus, palatul parlamentului, care a fost construit între 1852 şi 1902 poate şi el fi vizitat.

În afară de monumente, oraşul Berna mai oferă parcul zoologic Dälhölzli, grădina cu trandafiri Rosengarten (care a fost un cimitir înainte să fie transformată în parc în 1913), şi piscina Marzili, situată direct în râul Aare.

[modifică] Populaţie

Oraşul Berna are o populaţie de 127.000, 300.000 cu periferia. Este al patrulea oraş din Elveţia după Zürich, Geneva şi Basel. Personalităţi cunoscute includ omul de stiinţă Albrecht von Haller, scriitorul şi preotul Albert Bitzius alias Jeremias Gotthelf şi pictorii Ferdinand Hodler şi Paul Klee. Fizicianul Albert Einstein, născut în Germania dar mai târziu naturalizat elveţian a elaborat teoria relativităţiii fiind angajat la oficiu de patente din Berna.

[modifică] Limbi

Limbile oficiale sunt germană şi franceză dar limba vorbită de majoritatea populaţiei este Bärndütsch (dialectul german din Berna). Minoritatea francofonă are o şcoală şi o biserică proprii. Doar foarte puţini mai vorbesc Matteänglisch, o limbă secretă folosită în trecut de muncitorii din cartierul Matte, unele cuvinte fiind chiar acum folosite în Bärndütsch.

[modifică] Religii

Evanghelici reformaţi: 64%
Romano catolici: 27%

[modifică] Istorie

Turnul cu ceas în jurul anului 1900

[modifică] Dezvoltarea oraşului

Berna a fost întemeiată în 1191 de către ducele Berchthold V de Zähringen, care a numit oraşul "Berna" pentru că, după legende, ar fi ucis un urs (Bär în germană). Berchthold al V-lea avea un plan clar: a aşezat oraşul pe o peninsulă a râului Aare, ca să fie protejată în mod natural din trei laturi, iar a patra latură era să fie protejată de un zid şi un turn de apărare. Astfel, a început clădirea acolo unde râul face o buclă de 180°, în aşa numitul "colţ de jos", (Nydegg). Protecţia ideală i-a permis să se dezvolte rapid şi să-si extinda limita înspre vest: până în 1256, turnul de apărare era Zytglogge (turnul cu ceas), succedat de Käfigturm (turnul cu închisoare) până în 1345 şi de Christoffelturm (turnul lui Sf. Cristof, amplasat în apropierea locului pe care se găseşte actuala gara centrală, dar demolat în 1865) până în 1622. În timpul Războiului de Treizeci de Ani, două protecţii adiţionale au fost construite: Schanze (şanţul) cel mare şi cel mic. Zona protejată astfel a fost destul de mare pentru dezvoltarea oraşului până în secolul XIX.

[modifică] Relaţii cu vecinii

Când Berchtold al V-lea a murit fără moştenitor în 1218, Sfântul Împărat Romano-German Frederic II a decretat ca Berna să fie un oraş imperial liber. Dacă n-ar fi fost cazul, Împăratul ar fi putut prelua conducerea oraşului datorită lipsei unui moştenitor. Pe acest act, Berna l-a revalidat în 1273 după ce Imperiul rămăsese fără împărat timp de 23 de ani. Acum, cercetătorii bănuiesc ca actul iniţial fusese un fals. În 1353 Berna face un tratat cu tânără confederaţie elveţiană (al 8-lea membru), în care alianţă s-a dovedit a fi un membru foarte puternic. Cu dorinţa de a-şi asigura venituri din tranzituri est-vest, oraşul a început să se expande către nord şi către sud. În acest scop a cucerit Aargau în 1415 şi Vaud în 1536, precum şi alte teritorii, devenind astfel cel mai mare oraş-stat din nordul Munţilor Alpi.

Berna pierde o luptă împotriva francezilor în timpul războaiele napoleoniene şi este ocupată în data de 6 martie 1798 şi pierde majoritatea teritoriilor cucerite. După plecarea francezilor în 1802, Elveţia modernă îşi ia încet forma actuală şi prin constituţia din 1848, Berna devine sediul guvernului confederaţiei, de facto capitala Elveţiei.