Drenthe

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Provincie Drenthe**

Informaţii
Ţară:	Ţările de Jos
Capitală:	Assen
Suprafaţă:	2.642 km²
Populaţie: •În 2005: •Densitate:	Locul 10 483.173 loc. 183 loc/km²
Comisar al Reginei	A.L. (Relus) ter Beek
ISO 3166-2	`NL-DR`
Web:	http://www.drenthe.nl
:
Hartă

Nota:

Fotografie satelit a provinciei Drenthe

Drenthe este o provincie a Olandei, care se găseşte în nord estul ţării. Capitala sa este Assen. Se învecinează cu provinciile Overijssel la sud, cu Friesland la este, cu Groningen la nord, şi cu Germania la est.

[modifică] Istorie

Drenthe, spre deosebire de majoritatea părţilor Olandei, a fost întodeauna o regiune rurală, relativ slab populată. În ciuda părerii răspândite în Ţările de Jos că Drenthe pare a nu aparţine Oalndei, datorită acestei densităţii scăzute a populaţiei, există dovezi de locuire a acestor locuri încă din preistorie. Cele mai clare dovezi de prezenţă umană străveche o reprezintă dolmenele (hunebedden în limba neerlandeză) ce se pare că au fost construite acum aproximativ 5.500 de ani. Un alt fapt semnificativ este numărul acestora, 53 din cele 54 de dolmene cunoscute ale Olandei se găsesc pe acest teritoriu, mai exact, sunt concentrate în nord-estul provinciei.

Numele Drenthe a fost prima dată menţionat într-un document datând din anul 820, în care era menţionat ca Pago Treanth, adică districtul Drenthe. În arhivele "Het Drents Archief", acoperind perioada 1024 - 1025, este menţionat ca judeţul Drenthe.

După o perioadă îndelungată de timp, în care a fost sub jurisdicţia episcopului de Utecht, Drenthe a ajuns sub controlul împăratului Charles al V-lea în secolul al XVI-lea. O dată cu declararea Republicii celor şapte provincii unite, Drenthe a devenit o parte a acesteia, chiar dacă nu a dobândit statutul de provincie până la 1 ianuarie 1796.

În timpul celui de-al doilea război mondial, germanii au construit un lagăr de concentrare în apropierea oraşului Westerbork, unde evreii olandezi au fost închişi înainte de trimiterea lor în alte lagăre de concentrare din Germani şi Polonia. Faimoasa fetiţă evreică olandeză, Anne Frank, a fost deportată cu ultimul tren pe care germanii l-au expediat din Westerbork spre Germania.

[modifică] Politică

Consiliul provincial (Provinciale Staten în limba neerlandeză), este organul de conducere provincial, având 51 de locuri şi fiind condus de reprezentantul reginei, actualmente Comisionarul Relus ter Beek. În timp ce toţi cei 51 de membri sunt aleşi de locuitorii provinciei, Comisionarul este numit de către Regină şi de cabinetul (guvernul) Olandei. Actualmente, cu cele 19 locuri din 51, pe care le ocupă, partidul socialist, PvdA, este cel mai larg reprezentat partid din Consiliu.

Problemele de zi cu zi ale provinciei Drenthe sunt rezolvate de aşa-zişii Gedeputeerde Staten, care alcătuiesc un grup de lideri executivi asemănători unui consiliu de miniştri local, care sunt conduşi şi coordonţi, de asemenea, de către reprezentantul reginei. Membrii săi, numiţi gedeputeerden, pot fi comparaţi în funcţie cu miniştri.

[modifică] Municipalităţi

Datorită reorganizării din anii 1990, numărul de municipalităţi din Drenthe a fost redus la douăsprezece. Majoritatea acestora au în componenţă mai multe oraşe şi sate.

Aa en Hunze
Assen
Borger-Odoorn
Coevorden
De Wolden
Emmen
Hoogeveen
Meppel
Midden-Drenthe
Noordenveld
Tynaarlo
Westerveld

[modifică] Geografie

În afara capitalei provinciei, Assen, alte oraşe importante sunt Emmen, Meppel şi Hoogeveen. Provincia Drenthe, fiind constituită geomorfologic mai ales dintr-o formă de câmpie joasă, nu are cursuri de apă sau ape stătătoare semnificative.

[modifică] Economie

Agricultura este cotată ca fiind o importantă ocupaţie în provincia Drenthe, chiar dacă diferite zone industriale se găsesc în apropierea oraşelor.

Liniştea şi frumuseţea regiunii fac ca turismul să constituie un alt factor economic important, alături de agricultura foarte modernă şi intensivă.

[modifică] Dialectul Drents

Drenthe are propriul său dialect, denumit Drents după numele provinciei, dar fiecare oraş ori sat are propria sa versiune.

Drents în Emmen:	We moet'n nie zo haas'n'n. (în limba neerlandeză: We moeten niet zo haasten. română: Nu trebuie să ne grăbim. ).
Drents în Ruinen:	een, tweej, drai, vier, vaif, zees, zeeve, aach, neuge, tein. (1,2,3,4,5,6,7,8,9,10).
Drents în Noordenveld:	ain, twai, drai, vaier, vief zes, zeum, aacht, neegn, tien. (1,2,3,4,5,6,7,8,9,10).
Drents în Ruinerwold (aproximativ 10 km faţă Ruinen):	iene, tweie, dreie, veere, vieve, zesse, zeum, achte, neegn, tiene. (1,2,3,4,5,6,7,8,9,10).