Orz
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Orzul (Hordeum vulgare, engl. Barley, germană Gerste, germana veche Bere) face parte din grupa Cereale aparţinând ordinului Hordeum şi Familiei ierboase (Poaceae).
Cuprins |
[modifică] Caracteristici
Planta atinge înălţimea de 0,7 - 1,2 m. Fructul este un spic cu mustăţi lungi. Spicul copt atârnă pe tulpina plantei. Sunt variante diferite de spic de orz cu numărul de grăunţe pe spic variind, de la varianta orzului de vară la cea de iarnă. Orzul de iarnă este folosit de obicei în furajarea animalelor, datorită calităţii inferioare a grăunţelor.
[modifică] Origine
Regiunea de origine a orzului este Orientul Apropiat, ca şi zona balcanică de est. Mărturiile istorice cele mai vechi despre orz datează din anii 10 500 î.e.n. Începînd cu anii 8.000 î.Hr. în Egiptul Antic orzul apare ca orz sălbatic (Hordeum vulgare), iar de prin anii 7.000 î.e.n. se face o cultivare selectivă a orzului în acelaşi Egipt antic. De prin anii 5.000 (î.e.n.) se cultivă orzul şi în Europa centrală.
[modifică] Cultivare
Orzul se dezvoltă bine în special pe terenuri joase umede, dar se adaptează şi la condiţii mai vitrege (soluri sărate) de cultivare. Avînd rezistenţa la frigurile din timpul iernii mai redusă decît cea a grâului sau secarei, semănatul orzului se face numai primăvara timpuriu, dar coacerea spicelor se produce într-un timp scurt (uneori record, de numai 100 de zile) la orzul de vară.
Recoltatul spicelor de orz se face când acestea ajung să se coloreze în galben intens. Recolta pe hectar a orzului de vară atinge 40-60 dt, iar cea a orzului de iarnă între 50 - 90 dt la hectar (considerînd recoltă de grăunţe).
[modifică] Utilizare
Grăunţele de orz conţin un procent în celuloză de 8-15 % (nedecorticat), hidrocarbonate (amidon) 60-70 %, 11 %, proteine 10 % balast 28 % , lipide, vitamine (mai ales B) şi substanţe minerale, gluten. Fiind folosit şi la fabricarea berii, persoanele care nu suportă glutenul, trebuie să renunţe la acest soi de bere.
Importanţa economică a orzului este mai redusă în comparaţie cu cea a grâului, porumbului, orezului sau secarei, fiind folosit, în special orzul de iarnă, ca furaj pentru animale. În hrana oamenilor se poate aminti în mod deosebit cafeaua malţ şi producerea berii, De asemenea, se mai poate aminti efectul extractului de orz, în cazuri de febră ridicată, avînd efectul de scădere a febrei bolnavului.
Cel mai mare producător mondial de orz este China.