Heidelberg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Heidelberg


Ţară	Germania
Land
Regierungsbezirk	Karlsruhe
District
Unitate administrativă
Populaţie	142,889 sursă (2004)
Suprafaţă	km²
Densitatea populaţiei	1,313 /km²
Altitudine	116 m n.m.
Amplasare	49°25′ N 08°42′ E
Cod poştal	69001–69126
Număr de înmatriculare (auto)	HD
Primar	Beate Weber (SPD)
Website	heidelberg.de

Heidelberg este un oraş în nord-vestul landului german Baden-Württemberg. Cu cca 145 mii locuitori, este al cincilea oraş ca mărime din land (după Stuttgart, Mannheim, Karlsruhe şi Freiburg im Breisgau).

Heidelberg găzduieşte una din cele mai vechi şi mai renumite universităţi din Europa. şi este renumit şi pentru oraşul vechi foarte bine conservat, cu clădiri din sec. XIV-XVIII.

În Heidelberg a decedat în exil, la 15 Mai 1873, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Notă: Heidelberg este şi o marcă foarte cunoscută de maşini de tipărit offset, produse de către compania Heidelberger Druckmaschinen (HDM).

[modifică] Geografie

Heidelberg este situat pe râul Neckar, acolo unde râul părăseşte văile abrupte din podişul Odenwald şi îşi continuă cursul prin lunca Rinului, până la vărsarea în acesta (cca 22 km nord-vest). Oraşul este străjuit de două dealuri, pe fiecare parte a râului, unde se află vârfurile Königstuhl (568 m - cel mai înalt din Odenwald) şi Heiligenberg (445 m).

[modifică] Istoric

Împrejurimile au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri, urme ale unor aşezări celtice descoperindu-se pe dealul Heiligenberg. În timpul Imperiului Roman, aici a existat un fort şi o garnizoană.

Heidelberg a fost atestat documentar pentru prima oară în 1196 (relativ târziu, având în vedere că alte aşezări din vecinătate - unele devenind între timp chiar cartiere ale actualului oraş - sunt atestate deja din sec. VII-IX).

Multă vreme, Heidelbergul a constituit reşedinţa Palatinatului Inferior ("Electoral") (în germană Kurpfalz), unul din statele feudale de primă importanţă ale Sfântului Imperiu Roman de Naţie Germană. În urma Bulei de Aur din 1329, Contele Palatin (Pfalzgraf) al Rinului devine unul din cei şapte Principi Electori.

În 1386, Principele Ruprecht I-ul înfiinţează Universitatea din Heidelberg, una din cele mai vechi instituţii de acest fel din Europa (şi cea mai veche de pe teritoriul actual al Germaniei).

Palatinatul a fost unul din primele state protestante în sec. al XVI-lea. Heidelbergul devine un important centru al Reformei.

În sec. al XVII-lea, oraşul (ca, de altfel, întregul principat) suferă intens urmările Războiului de 30 Ani (1618-1648): peste două treimi din populaţia regiunii piere în urma sângerosului conflict. În timpul Războiului de Succesiune al Palatinatului, Castelul din Heildelberg suferă distrugeri semnificative din partea trupelor franceze de ocupaţie. Astăzi, ruinele castelului reprezintă atracţia turistică principală a Heidelbergului.

În 1720, reşedinţa Palatinatului este mutată la Mannheim, iar cu aceasta Heidelbergul îşi pierde imporatanţa politică. Rămne însă un puternic centru cultural, exponent al Romantismului (sec. al XIX-lea) şi al Liberalismului (sec. al XX-lea).

În cursul celui de-al Doilea Război Mondial, oraşul scapă ca prin minune de distrugeri, găzduind în perioada postbelică un important centru de comandă al forţelor militare aliate - Cartierul General al US Army Europe (se spune că americanii au cruţat intenţionat oraşul, tocmai pentru că intenţionau să se stabilească aici).

[modifică] Economie

Cu un oraş vechi foarte bine conservat, cu un pod vechi (Alte Brücke) considerat unul din cele mai romantice monumente de arhitectură din Germania, cu ruinele castelului care fascinează şi astăzi, Heidelbergul este una din cele mai populare destinaţii turistice din Germania.

Arhicunoscutele Heidelberger Druckmaschinen (HDM) (maşini de tipărit) şi HeidelbergCement (ciment) sunt cele mai importante repere industriale ale oraşului.

Heidelberg este şi un nod semnificativ al circulaţiei feroviare de persoane, multe trenuri de lungă distanţă naţionale (IC şi ICE) şi inter-ţări oprind aici.

[modifică] Cultură, educaţie şi cercetare

În Heidelberg se află prestigioasa Universitate Ruprecht-Karl, una din cele mai vechi instituţii de acest fel din Europa (şi cea mai veche de pe teritoriul actual al Germaniei). De oraş sau de Universitate se leagă o impresionantă listă de personalităţi culturale şi ştiinţifice ale Germaniei (dintre care putem enumera succint: Carl Bosch, Max Weber, Gustav Kirchhof precum şi zeci de laureaţi ai Premiului Nobel)

În oraş se află patru institute de cercetere Max-Planck (Fizica nucleară, Astronomie, Medicină, Drept), Centrul German de Cercetări împotriva Cancerului, Laboratorul European de Biologie Moleculară (EMBL), Centrul German de Gerontologie, Academia Ştiinţifică din Heidelberg şi multe altele. În 1944, primul ciclotron din Gemania a fost dat în folosinţă la Heidelberg.

Nenumărate clădiri vechi, monumente de arhitectură, muzee, teatre şi manifestări culturale periodice completează moştenirea Heidelbergului, aflat pe lista Patrimoniului Mondial sub egida UNESCO.

[modifică] Fapt divers

În cartiere diferite ale oraşului se concentrează trei din cele opt echipe ale Bundesligii de Rugby: RG Heidelberg (în Kirchheim), SC Neunheim şi TSV Handschuhsheim. De regulă, campioana se stabileşte între una din aceste trei echipe, Heidelbergul fiind de facto capitala rugby-ului german!
În anul 2004, s-au rezervat peste un milion de nopţi la hotelurile din oraş! Cifra reală de turişti este mult mai mare, aici intrând şi vizitele de o zi precum şi cei care au locuit temporar pe la cunoştinţe. Se estimează că anual vizitează Heidelbergul cca 3 milioane de persoane!