Baden-Württemberg
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
  |
|
|---|---|
| Informaţii | |
| Ţară: | Germania |
| Capitală: | Stuttgart |
| Suprafaţă: | 35.751,65 km² |
| Populaţie: •În 2005: •Densitate: |
Locul 3 10.718.327 loc. 300 loc/km² |
| Prim-ministru | Günther Oettinger 1 |
| ISO 3166-2 | DE-BW |
| Web: | http://www.baden-wuerttemberg.de/ |
| Subdiviziuni: | 35 districte şi 9 oraşe |
| Hartă | |
 |
|
| Nota: 1 - (CDU), guvernare - coaliţie CDU, FDP/DVP | |
Baden-Württemberg este unul dintre Landurile Germaniei. Se învecinează la sud cu Lacul Constanţa, la nord cu Main, la vest cu Rin şi cu landul Bayern la est. Alte landuri cu care se mai învecinează sunt: Rheinland-Pfalz, Hessen şi Bayern; la sud se învecinează cu cantoanele elveţiene: Basel-Stadt, Basel-Land, Argovia, Schaffhausen, Turgovia şi Zürich. La vest, de cealaltă parte a Rinului, se învecinează cu Alsacia în Franţa.
Este al treilea land atât din punct de vedere al suprafeţei (după Bayern şi Niedersachsen) cât şi al populaţiei (după Nordrhein-Westfalen şi Bayern). Din punct de vedere economic, Baden-Württemberg se află pe locul al treilea între landurile Germaniei[1].
Cuprins |
[modifică] Istorie
[modifică] Preistorie
Între anii 70 şi 150 după Cristos Imperiul Roman a cucerit o mare parte a teritoriului de astăzi al landului Baden-Württemberg. Romanii au fost alungaţi de Alamani începând cu anul 260 după Cristos. După represiunile suferite din cauza Imperiului Carolingian între anii 496 şi 746, s-au format ducatele francilor şi şvabilor. Decăderea celor două ducate până în secolul al XIII-lea a condus la o fragmentare teritorială extremă, în sute de comitate mici, oraşe imperiale, zone spirituale sau chiar a unor sate cu specific cavaleresc.
Mediatizarea, ca urmare a războaielor napoleoneene, a instituit un proces în urma căruia au rămas doar trei teritorii: Württemberg, Baden şi Hohenzollern; mai mult, oraşul Wimpfen era o enclavă hessiană. În anul 1806 regatul Württemberg (prin bunăvoinţa lui Napoleon) şi marele ducat Baden, doar până în anul 1918, au devenit două teritorii ale statului federal republican în cadrul Republicii Weimareze. În anul 1933 formele de guvernare independente ale landului au fost înlocuite prin conducători nazişti, naţional-socialişti.
[modifică] Districte urbane şi rurale
Landul Baden-Württemberg este format din următoarele nouă districte urbane:
Cele 35 districte rurale sunt:
|
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
De districtul Konstanz aparţine şi Büsingen am Hochrhein (BÜS), care este înconjurată complet de cantonul elveţian Schaffhausen.
[modifică] Legături externe
- de en fr Portal web Baden-Württemberg
[modifică] Referinţe
 |
Landurile Germaniei | |
|---|---|---|
|
Baden-Württemberg | Bavaria | Berlin | Brandenburg | Brema | Hamburg | Hessa | Mecklenburg-Pomerania Inferioară | Renania de Nord-Westfalia | Renania-Palatinat | Saarland | Saxonia | Saxonia-Anhalt | Saxonia Inferioară | Schleswig-Holstein |Turingia |
||
