Republica Cehă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Česká republika

în detaliu mai mare
Deviză naţională: Pravda vítězí (Adevărul învinge)
Limbă oficială	Ceha
Capitală	Praga 50°05′ N 14°28′ E
Oraş principal	Praga
Preşedinte	Václav Klaus
Prim Ministru	Mirek Topolánek
Sistem politic	Republică
Suprafaţă  - Total  - % apă	Locul 114 78.866 km² 2 %
Populaţie  - Total  - Densitate	Locul 79 10.241.138 130/km²
Independenţă	1 January 1993
PIB  - Total  - PIB/cap de loc.	Locul 41 198,978 Miliarde USD 19.488 USD
Monedă	coroană cehă
Fus orar	UTC + 1
Imn naţional	Kde domov můj
Domeniu Internet	.cz
Prefix telefonic	+420

Cehia (oficial Republica Cehă) este un stat situat în Europa Centrală. Cehia regrupează regiunile Boemia şi Moravia, precum şi o parte din Silezia. Ea se învecinează cu Polonia la nord, Germania la nord-vest şi la vest, Austria la sud şi Slovacia la sud-est.

Cehia este membră NATO şi a aderat la Uniunea Europeană în mai 2004.

Ministerul ceh de afaceri externe a anunţat în 1993 că numele de Česko (Cehia în limba română) (1; 2, în cehă şi engleză) va fi utilizat în toate situaţiile, altele decât documentele oficiale şi numele complete ale instituţiilor guvernamentale. Această decizie nu a fost încă adoptată în totalitate în limbi ca româna, franceza, engleza sau spaniola, forma lungă fiind singura recunoscută oficial. Totuşi, în uzul colocvial, numele de Cehia este predominant.

Cuprins 1 Istorie 2 Regiuni 3 Geografie 4 Economie 5 Legături externe

[modifică] Istorie

Arheologii au descoperit dovezi ale aşezărilor umane în această zonă datând din neolitic. În epoca clasică, din secolul al 3-lea î. Hr., după migraţiile celţilor, boii (vezi Boemia) şi apoi în secolul 1 triburile germanice, marcomanii şi quadii s-au aşezat în acest teritoriu. În timpul perioadei migraţiilor din secolul al 5-lea, numeroase triburi germanice s-au deplasat către vest şi sud, în afara Europei Centrale. În cadrul unei migraţii la fel de importante, popoarele slave din regiunea Mării Negre şi a Munţilor Carpaţi s-au aşezat în regiune (stimulate şi de migraţia popoarelor din Siberia şi Asia Centrală: hunii, avarii, bulgarii şi maghiarii). În urma germanilor, ei s-au deplasat spre sud în Boemia, Moravia şi o parte a Austriei moderne.

În timpul secolului al 7-lea, negustorul franc Samo, sprijinindu-i pe slavii care se luptau cu conducătorii lor avari, a devenit conducătorul primului stat slav cunoscut din Europa Centrală. Principatul Moraviei s-a ridicat în secolul 8 (vezi Moravia mare).

Statul ceh a apărut către sfârşitul secolului 9 cânnd a fost unificat de către dinastia Přemyslid. Regatul Boemiei a fost o putere locală semnificativă în timpul Evului Mediu. A făcut parte din Sfântul Imperiu Roman în timpul întregii existenţe a acestei confederaţii.

Conflictele religioase precum Războaiele husite din secolul al 15-lea şi Războiul de treizeci de ani din secolul al 17-lea au avut un efect devastator asupra populaţiei locale. Boemia a căzut apoi sub influenţa habsburgilor şi a devenit o parte a Austro-Ungariei.

După prăbuşirea imperiului în urma primului război mondial, s-a format republica independentă Cehoslovacia în 1918. Noul stat conţinea importante minorităţi germane, maghiare şi poloneze. Deşi Cehoslovacia era un stat democratic şi liberal ce garanta şi implementa drepturi culturale şi lingvistice minorităţilor sale (şcoli în limba germană în zonele vorbitoare de limba germană), statul centralizat nu garanta autonomie politică teritorială minorităţilor sale, rezultând în nemulţumire şi un curent puternic în rândurile minorităţilor de a se desprinde de Cehoslovacia. Hitler a profitat de ocazie, şi, cu sprijinul Partidului German din Sudeţi al lui Konrad Henlein, a ocupat regiunea sudetă cu majoritate germană prin Pactul de la München. Polonia a ocupat zonele majoritar poloneze din jurul oraşului Cesky Tesin, în timp ce Slovacia a câştigat o mai mare autonomie, statul fiind redenumit "Ceho-Slovacia". În cele din urmă Slovacia s-a desprins în 1939 şi restul teritoriului ceh a fost ocupat de Hitler care a instituit aşa-numitul Protectorat al Boemiei şi Moraviei. Aproximativ 125 000 de cetăţeni, inclusiv 83 000 de evrei, au fost ucişi şi alte sute de mii trimişi în închisori şi lagăre de concentrare sau de muncă forţată. Guvernul şi armata cehoslovacă în exil au fost recunoscute de Aliaţi.

Din 1945 până în 1948 regiunea Sudeţilor a fost curăţată de germani. În jur de 3 milioane de germani, aproape întreaga minoritate germană din Cehoslovacia interbelică au fost expulzaţi în Germania şi Austria. În consecinţă, 15,000 - 30,000 de germani au murit. Doar unei părţi dintre ei, care au activat în rândurile rezistenţei sau de care era nevoie din motive economice, i s-a permis să rămână, deşi mulţi au emigrat din cauza sentimentelor anti-germane din Cehoslovacia postbelică.

În 1948, o Cehoslovacie reconstituită a căzut în sfera de influenţă sovietică. În 1968, o invazie de către trupele Pactului de la Varşovia a stopat eforturile liderilor ţării de la liberlaiza regimul şi de a crea un "socialism cu faţa umană" în timpul Primăverii de la Praga

În 1989, Cehoslovacia şi-a recâştigat independenţa politică prin "Revoluţia de Catifea". La 1 ianuarie 1993 ţara s-a împărţit în mod paşnic, creându-se republicile independente Cehia şi Slovacia.

Republica cehă s-a alăturat NATO în 1999 şi Uniunii Europene la 1 mai, 2004.

[modifică] Regiuni

Cehia este divizată în 13 regiuni (kraje, la singular kraj) şi un oraş-capitală (hlavní město - marcat cu ajutorul ^*) :

• Moravia de Sud (Jihomoravský kraj)
• Boemia Centrală (Středočeský kraj)
• Hradec Králové (Královéhradecký kraj)
• Vysočina (Vysočina)
• Karlovy Vary (Karlovarský kraj)
• Liberec (Liberecký kraj)
• Moravia-Silezia (Moravskoslezský kraj)
• Olomouc (Olomoucký kraj)
• Pardubice (Pardubický kraj)
• Plzeň (Plzeňský kraj)
• Praga (Praha) ^*
• Boemia de Sud (Jihočeský kraj)
• Ústí nad Labem (Ústecký kraj)
• Zlín (Zlínský kraj)

[modifică] Geografie

Peisajul ceh variază; partea sa occidentală, Boemia, constă dintr-un bazin, străbătut de Labe (Elba) şi Vltava (Moldau în germană), înconjurat în special de munţi mici, precum Sudeţii (incluzând Krkonoše, unde se află şi punctul cel mai înalt al ţării, Sněžka de 1.602 m). Moravia, în est, este de asemenea o regiune relativ muntoasă, străbătută de Morava. Aici se află şi izvorul Odrei (Oder în germană). Apele Cehiei curg spre trei mări diferite: Marea Nordului, Marea Baltică şi Marea Neagră.

Climatul local este temperat, cu veri calde şi ierni reci, un exemplu de combinaţie între influenţele continentale şi cele oceanice.

[modifică] Economie

Unul dintre cele mai stabile şi prospere state postcomuniste, Cehia îşi revine dintr-o recesiune de la jumătatea lui 1999. Creşterea între 2000 şi 2001 a fost provocată de exporturile în Uniunea Europeană, în special în Germania, şi de investiţiile străine, în timp ce îşi revine cererea pe plan intern.

Rata corupţiei rămâne una dintre cele mai mari din ţările Uniunii Europene.

Deficitele fiscale şi de cont curent ar putea de asemena crea probleme în viitor.

Terminarea privatizării sectorului bancar, al telecomunicaţiilr şi al energiei va atrage investiţii străine, în timp ce restructurarea marilor întreprinderi şi îmbunătăţiri în sectorul financiar ar trebui să crească veniturile.

Guvernul ceh şi-a exprimat dornţa de a adera la euro în 2010, dar introducerea monedei este încă în fază incipientă.

[modifică] Legături externe

• Portalul administraţiei cehe (cehă şi engleză)
• Date din istoria Republicii Cehe
• Centrul Ceh Bucureşti
• Imaginele Cehiei
• Hartele Cehiei

	Republica Cehă
	Istorie • Politică • Subdiviziuni • Geografie • Economie • Demografie • Cultură • Turism • Steag • Portal • Imagini din Cehia