Wikipedia:Cafenea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
---|
Pentru oricine: |
Pentru vizitatori: |
Pentru contribuitori: |
Pentru administratori: |
Spre deosebire de restul paginilor de la Wikipedia, la această Cafenea se poate discuta relativ relaxat şi liber, în general pe teme care au legătură cu Wikipedia. Vă rugăm să păstraţi o atmosferă civilizată şi să nu alegeţi subiecte care se îndepărtează prea mult de natura unei enciclopedii.
Vă rugăm de asemenea să ţineţi cont de următoarele:
- Pentru a introduce un mesaj apăsaţi sus unde scrie modifică pagina sau în dreptul unei secţiuni.
- Mesajele care deschid subiecte noi se scriu la sfârşit, ca o secţiune nouă, după ce aţi constatat că subiecul nu este deja discutat pe pagină. Mesajele date ca replică sau răspuns se scriu la secţiunea relevantă.
- Titlurile de secţiune se scriu astfel:
- ==Cum inserez o imagine într-un articol==
- La sfârşitul mesajului vă rugăm să vă semnaţi. Aceasta se face simplu introducând patru tilde (~~~~) pe care severul le va transforma în semnătură şi dată.
- Puteţi vedea alte detalii despre redactare la manualul de stil.
Pentru chestiuni administrative, trimiteţi un mail pe lista de discuţie Wikipedia în limba română: wikiro-l@wikipedia.org. Vedeţi şi Wikipedia:Liste de discuţii.
Promovarea proiectului ~ FAQ interactiv ~ Prietenii Wikipediei ~ Totul despre Wikipedia ~ Comunicate de presă ~ Fundaţia Wikimedia România
[modifică] Arhivă
Nu scrieţi mesaje în arhivă pentru că nu vor fi citite.
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2003
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2004
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2005
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2006/ianuarie
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2006/februarie
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2006/martie
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2006/aprilie
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2006/mai
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2006/iunie
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2006/iulie
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2006/august
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2006/septembrie
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2006/octombrie
- Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2006/noiembrie
[modifică] Intrebare
Am făcut o schiţă in format BMP şi am vrut să o trimit. Nu s-a putut. Mă interesează în ce alt format aş putea să trimit schiţa. --Jean 1 decembrie 2006 22:59 (EET)
- Pentru imagini rastru cu schiţe şi alte desene cel mai bun este formatul PNG. Dacă programul pe care îl folosiţi nu poate exporta imagini în PNG... schimbaţi programul. (Se acceptă totuşi şi GIF dacă pentru un motiv oarecare nu vă convine PNG.) Dar soluţia cu adevărat cea mai bună este să salvaţi desenul într-un format vectorial, nu rastru. Wikipedia acceptă un singur format vectorial, SVG. — AdiJapan ☎ 2 decembrie 2006 05:42 (EET)
- Tot eu. Aveţi ceva mai multe detalii despre diferite formate de fişiere la Commons. — AdiJapan ☎ 2 decembrie 2006 05:48 (EET)
[modifică] O alta intrebare
Este corect ca numele orasului Brasov sa fie scris pe diferite site-uri de pe internet cu W la sfarsit: BRASOW ? Stiu ca polonezilor le place W-ul, ca limbile anglo-saxone folosesc astfel de variante. Vezi: Moskow, Warsaw. Multumesc.B_B
- Nu, dar Wikipedia nu poate dicta altor situri să scrie corect. Dacă doriţi puteţi să le atrageţi atenţia pe cont propriu. Cine ştie, ar putea chiar să reacţioneze şi să corecteze.
- Vă rog totuşi ca la această pagină să adăugaţi subiectele noi la sfîrşitul paginii. Mulţumesc. — AdiJapan ☎ 11 decembrie 2006 15:39 (EET)
[modifică] Ce este fenomenul de batai?
Salut. Numele meu este Andrei Cezar (AndyB). Daca se poate as vrea sa stiu si eu mai multe despre fenomenul de batai(fizica). Trebuie sa fac un referat destul de mare despre acest fenomen. Problema este ca nu il gasesc nicaieri(nu ca ar interesa-o pe profesoara acest lucru) si nota de la acest referat conteaza pt. medie. Daca doriti sa ma ajutati sunteti mai mult decat bineveniti. --AndyB 3 decembrie 2006 15:06 (EET)
- La Wikipedia în limba română nu avem încă un articol pe tema asta. Ideea este că atunci cînd se generează două sunete (sau în general două oscilaţii) de frecvenţe apropiate, apare prin interferenţă între ele un al treilea sunet, de frecvenţă egală cu diferenţa între frecvenţele sunetelor iniţiale, deci relativ joasă. Acest fenomen se cheamă „bătăi”. Dacă fluieraţi împreună cu un prieten şi încercaţi să nimeriţi aceeaşi înălţime, înainte de a reuşi veţi auzi un fel de uauauau, adică bătăile. Mai multe detalii găsiţi la articolul în engleză: en:Beat (acoustics). Au acolo şi un eşantion audio, dar nu prea reuşit. — AdiJapan ☎ 3 decembrie 2006 17:26 (EET)
salut ! numele meu de utilizator este Rostislav. Acum m-am inregistarat. Sunt interesat de stiintele umaniste: literatura, filososfie, istorie etc. Ce trebuie sa fac ca sa pot contribui cu informatii la diverse articole in santier (cioturi ?)sau sa introduc articole noi ? Va rog sa-mi oferiti niste indicatii cat mai clare, aici sau pe adresa de e-mail. Astept. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de ROSTISLAV (discuţie • contribuţii).
- În principiu nu trebuie să faceţi nimic special, trebuie doar să adăugaţi informaţii. Apăsaţi unde apare
modifică pagina
în articolul pe care doriţi să-l dezvoltaţi, scrieţi cu diacritice şi respectaţi manualul de stil de aici Wikipedia:Manual de stil, iar apoi salvaţi articolul. Sau pentru a putea înţelege mai bine cam ce se întâmplă pe aici citiţi pagina dvs de utilizator Discuţie Utilizator:ROSTISLAV şi legăturile din respectiva pagină. Vă aşteptăm cu primele contribuţii. --Pixi discuţie 3 decembrie 2006 19:37 (EET)
Fenomenul se referă la oscilatoare, atunci când două oscilatoare au frecvenţe egale în care caz prin amestec rezultă o componenta 0, sau când unul are frecvenţa uşor variabilă în jurul celei de bază, din suma sau diferenţa celor două rezultând un ton audio în cazul receptoarelor de trafic. Exemplu: în practică se folosesc emisiuni tip BLU (Banda Laterala Unică), caracterizate prin emisii cu purtătoarea suprimată. Pentru a citi informaţia astfel transmisă, este necesar ca la recepţie să se refacă purtătoarea în general folosind un oscilator, numit Oscilator de bătăi cu frecventa egală cu cea a mediei frecvenţe. Pentru o realizare practică cere ajutorul unui radioamator din localitate sau pe forumuri la [1]
[modifică] Vandalizare
Pe 19 noiembrie 2006 12:31, un utilizator neidentificat ( 86.106.91.238 ) a vandalizat articolul Sol (strat al Pământului). Nu mă pricep să-l readuc automat la varianta anterioară. E necesar să reintrocuc manual ce s-a şters? Mulţumesc în avans pentru o explicaţie. Miehs 4 decembrie 2006 12:01 (EET)
- Salut! Sper că e ok dacă vorbesc cu „tu”... Uite cum fac eu: La „schimbări recente” apăs pe legătura „dif” adică diferenţe şi ajung la un „splitscreen”: o pagină care are în stânga versiunea anterioară, iar în dreapta o versiune mai nouă (eventual versiunea curentă); deasupra am două legături, care sunt legături la cele două vresiuni, şi au în paranteză „(modifică)”. Apăs pe legătura modifică a versiunii la care vreau să mă întorc şi dau salvează (înainte de asta ar trebui scris ceva pertinent la sumarul modificării).
- Pornind de la istoricul articolului se poate face ceva destul de similar, adică click pe o dată anterioară, apare articolul aşa cum arăta atunci, apoi butonul „modifică” de sus, etc... toate astea erau explicate undeva prin paginile de help wikipedia, ar dura destul de mult să le găsesc acum.--Laur | Discuţie 4 decembrie 2006 12:15 (EET)
-
- Sînt explicate: Wikipedia:Revenire. Revenirea rapidă le este deocamdată rezervată administratorilor, dar folosită în general numai pentru a combate vandalismul. Pentru reveniri în alte scopuri şi ei procedează tot manual. — AdiJapan ☎ 4 decembrie 2006 14:56 (EET)
[modifică] Cum se scriu numele lunilor?
Din câte ştiu eu, în limba română numele de luni şi zile ale săptămânii nu se scriu cu literă mare. Totuşi, am gasit aşa ceva într-un articol pe wikipedia şi m-am gândit să întreb înainte să modific. Cu gramatica asta nouă nu ştii niciodată... GreenSprite 4 decembrie 2006 15:46 (EET)
Aveţi dreptate, se scriu cu iniţială minusculă, cu excepţia numelor lunilor în date care reprezintă sărbători -- de exemplu se scrie 1 Decembrie cînd e vorba de sărbătoare. Unde găsiţi greşit puteţi modifica fără grijă. Mulţumim! — AdiJapan ☎ 4 decembrie 2006 16:16 (EET)
[modifică] Contribuţie românească la construcţia turnului Eiffel
Îi datorăm utilizatorului Alexandru Gabriel ştirea provenită de la Ager Press potrivit căreia Gustave Eiffel a folosit o tehnologie românească inventată de românul Gheorghe Pănculescu la construcţia Turnului Eiffel. Aflăm că Gustave Eiffel a venit în România pentru a vedea cu ochii lui cum această tehnologie, care constă în asamblarea unor piese separat şi apoi montarea lor în construcţie, poate mări considerabil viteza de lucru. Eiffel a poposit şi la Vălenii de Munte. Ştirea de la Ager Press este disponibilă aici. La Wikipedia în română nu avem informaţia asta nicăieri. După cum se vede din legătura roşie de mai sus nu prea avem nici articolul în care s-o includem (poate la „Turnul Eiffel”?).
Dacă se pricepe cineva la subiect şi poate să verifice autenticitatea ştirii îl rog să vadă ce se poate face. Mulţumesc. — AdiJapan ☎ 6 decembrie 2006 03:10 (EET)
Credeam că toată lumea ştie că în construcţia Turnului sunt traverse pe care scrie ”Reşiţa”. Românii, avizaţi, întreabă ghidul care le spune la ce etaj sunt şinele cu înscrisul la vedere. 88.192.241.146 7 decembrie 2006 02:40 (EET)
[modifică] Categorii sociale in Transilvania secolelor XII - XVIII
As dori sa realizez un articol in legatura cu diversele clase sociale care existau in trecut, in zona Transilvaniei. Planuiesc sa pornesc articolul avand ca punct de plecare documentul existent la aceasta adresa : [2]
Consider ca ar fi utila explicarea termenilor de iobagi, serbi, jeleri deoarece in cadrul istoriei diverselor orase sau localitati din Romania este posibil sa apara aceste termene.
Cred ca nu este adecvata realizarea unor articole separate pentru fiecare categorie si as dori sa imi recomandati un titlu bun/corect/clar pentru articol. Sau orice alte sugestii in legatura cu acest subiect. Multumesc, Mariushmed 6 decembrie 2006 20:03 (EET)
- Oferta dumneavoastră ne bucură. Dacă vă pricepeţi bine la subiect vă invităm să scrieţi acest articol. Aş vrea doar să aveţi în vedere următoarele:
- Articolele din Wikipedia descriu fiecare cîte un subiect bine definit. Ca urmare cred că explicaţiile despre iobagi şi jeleri ar trebui să stea în articolele separate, cu titlurile Iobag şi Jeler -- iată, articolul despre iobagi există deja. (Dicţionarul spune că şerb şi iobag sînt sinonime, deci termenul şerb nu poate avea articol separat.) Astfel, alte articole care vorbesc despre iobagi şi jeleri vor putea trimite cititorul la aceste articole. În acest fel se evită tratarea aceluiaşi subiect în mai multe articole.
- Articolele separate despre cîte o categorie socială oferă avantajul de a discuta de exemplu iobăgia nu numai în Transilvania, ci şi în alte ţări (observ că există articolul Iobăgia în Rusia).
- Dacă totuşi credeţi că discutarea noţiunilor acestora e bine să fie făcută împreună atunci puteţi scrie un articol cu un titlu similar celui pe care l-aţi dat secţiunii de aici. În acel articol puteţi discuta asemănările, diferenţele şi relaţiile între diferitele categorii sociale din Transilvania acelei perioade, trimiţînd cititorul pentru detalii la articolele respective.
- Succes! — AdiJapan ☎ 7 decembrie 2006 07:32 (EET)
[modifică] Titluri de liste
În cadrul iniţiativei de curăţenie am avut de mai multe ori ocazia să lucrez cu diferite liste. Există o oarecare neomogeineitate în titlurile de liste, pe care vă propun să o rezolvăm printr-o uniformizare.
1. Lista sau listă
Propun să se adopte "Lista" numai dacă lista cuprinde toţi termenii la care se referă lista. Putem avea Lista regilor României dacă apar toţi regii. În caz contrar, trebuie să adoptăm "Listă" de exemplu Listă de scriitori români, pentrucă este practic imposibil să elaborăm o listă care să cuprindă absolut toţi scriitorii.
În plus, dacă anumite Liste de grupează pe categorii, şi articolul cuprinde sublistele respective, atunci articolul să se denumească "Liste". De exemplu Liste de comune din România pe judeţe.
2. În sau din
În general, se pare că s-a încetăţenit din, de exemplu Listă de oraşe din Argentina. Propun ca acest mod de scriere a titlului să fie generalizat şi la categoriile de titluri care mai utilizează în. De exemplu Listă de partide politice în Maroc să fie modificat în Listă de partide politice din Maroc.
3. Listă de sau listă a
În majoritatea cazurilor se utilizează forma Listă de, de exemplu Listă de papi. Dar apar şi unele forme cu Listă a, de exemplu listă a organizaţiilor internaţionale în domeniul economiei. As propune ca forma Listă de să fie generalizată adică titlul din ultimul exemplu să fie transformat în Listă de organizaţii internaţionale în domeniul economiei.
Cele de mai sus se referă la titlul listei aşa cum apare în Wikipedia. Redirecţionări de la celelalte forme sunt necesare pentru cei care consultă Wikipedia fără a cunoaşte standardul.
Pot face aceste corecţii, dar aş dori un consens supra acestor reguli (sau oricăror altor reguli dacă acestea nu sunt acceptabile) pentru a crea o uniformitate.
Accept şi punctul de vedere vezi-ţi de treabă şi nu te băga unde nu-ţi fierbe oala, astfel încât să abandonez iniţiativa.
Afil 7 decembrie 2006 18:12 (EET)
- 100% de acord cu toate cele trei puncte. De fapt acesta este standardul de la ro.wp, stabilit nu prin discuţii, ci prin faptul că aşa e corect româneşte, dar pentru că nu e scris nicăieri unii se abat de la el. De altfel cred că aceste trei puncte trebuie spuse clar la pagina Wikipedia:Liste, care încă nu spune nimic despre titluri.
- O observaţie totuşi: la titlul categoriilor lumea a dorit să standardizăm forma cu „în”, nu „din”. Avem de exemplu „Oraşe în Franţa”, etc. Discuţia s-a purtat la Sfatul Bătrînilor (acum e arhivată aici) şi pentru că unii au insistat că aşa e mai corect (nici azi nu ştiu de ce...) aşa a rămas.
- Încă o observaţie: în engleză nu există distincţia „listă de oraşe” - „lista oraşelor” (de exemplu), ambele se zic „list of cities”, fără să fie clar dacă sînt listate toate oraşele sau doar o selecţie. Deci atenţie, traducători, în cazul ăsta româna este mai precisă şi trebuie aleasă varianta corectă.
- Afil, nu se pune problema să vă spunem „nu te băga”. Felicitări pentru tot efortul la iniţiativa de curăţenie. — AdiJapan ☎ 8 decembrie 2006 02:24 (EET)
- "Listă de.." ar fi varianta mai bună, deoarece este puţin probabil ca acea listă să conţină toate oraşele... Pe de altă parte, există o singură listă de oraşe (pe baza unor filtre autoimpuse de autor), deci ar putea să se scrie "Lista de", şi poate aceasta variantă ar fi mai bună dacă se ia in calcul capacitatea motoarelor de căutare de a indexa articolele (ex. Este posibil ca persoanele care vor cauta in Google "lista de orase din Romania" să nu găsească în lista de rezultate articolul "Listă de oraşe din România" - desigur..este un exemplu relativ prost pentru ca utilizatorul oricum nu va scrie "România" sau "oraşe") Mariushmed 8 decembrie 2006 14:49 (EET)
Nu vreau să mă tocmesc. O regulă chiar imperfectă este mai bună decât nicio regulă. Dacă bătrânii au hotărit că oraşele sau localităţile sunt în (nu din) aşa să fie. Trebuie să fim respectoşi cu bătrânii. Asta înseamnă că se referă şi la comunele şi localităţile care sunt în (nu din) judeţe. De altfel şi la munţi, râuri, vârfuri etc. care sunt în (nu din). Pornesc la treabă!
Afil 8 decembrie 2006 21:28 (EET)
- Afil, după cum v-am scris şi în pagina de discuţii, decizia privind chestiunea „în” / „din” se referă strict la categorii. În cazul listelor cred că nu se poate spune decît „din”: „Lista munţilor din Europa” este singura variantă care sună româneşte. (De altfel eu şi la categorii am susţinut „din”-ul, dar am fost în inferioritate numerică; sînt oricînd gata să redeschid discuţia.) „Lista munţilor în Europa” nu numai că sună prost, dar e de-a dreptul greşit.
- Mariushmed, conform convenţiilor privind titlurile, atunci cînd şi forma articulată şi cea nearticulată sună natural se preferă cea nearticulată. Argumentul cu diacriticele nu poate fi folosit (nu alegem titluri cu grija de a nu folosi diacritice!) şi în plus el nu funcţionează decît pentru o parte din substantivele feminine. Mai mult, Google ştie să echivaleze literele cu diacritice şi cele fără, astfel încît găseşte articolele din Wikipedia şi dacă sînt căutate fără diacritice. — AdiJapan ☎ 9 decembrie 2006 06:57 (EET)
- Am priciput. Deci nu mai corectez listele. Nu cred că e cazul să pierdem mai multă vreme cu această problemă. Pentru mine este limpede că "din" este mai bine şi sunt satisfăcut de decizie.
Afil 9 decembrie 2006 19:04 (EET)
[modifică] Categoria Membri ai Academiei Române
Cred că trebuie revizuită subîmpărţirea categoriei Membri ai Academiei Române. Subcategoriile existente, de tipul Academicieni români - X, sunt neadecvate din două puncte de vedere:
- [1] Academicieni români este ambiguu: e vorba despre toţi membrii AR, ori numai despre membrii titulari ai AR? Legea privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române dă un răspuns clar:
-
- art.6 (1) Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.
- art.6 (5) Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române.
- [2] Academicieni români este ambiguu: e vorba despre toţi membrii AR, ori numai despre membrii AR care sunt cetăţeni români?
M-am lovit de această problemă în timp ce scriam un articol despre un savant belgian, membru de onoare din străinătate al AR: m-am trezit că singurele categorii în care puteam să-l încadrez erau Naşteri şi Decese!
Propun înfiinţarea următoarelor subcategorii ale categoriei Membri ai Academiei Române, aşa cum rezultă ele de pe site-ul AR şi din Anuarul AR:
- Membri titulari ai Academiei Române
- Membri corespondenţi ai Academiei Române
- Membri de onoare din ţară ai Academiei Române (din ţară iar nu români, vezi legea, art.6 (6))
- Membri de onoare din străinătate ai Academiei Române (din străinătate iar nu străini, vezi legea, art.6 (6))
Propunerea trebuie gândită si dezbătută, pentru că implementarea ei ar avea efecte secundare asupra a mai tot ce are legătură cu Academia Română şi Categorie:Academia Română – un domeniu deja haotic şi care trebuie curǎţat. -- Victor Blacus 8 decembrie 2006 17:41 (EET)
- Mulţumim că vă ocupaţi de problema asta şi că vă străduiţi să faceţi ordine în haosul de acolo. Da, cred că aveţi dreptate şi sînt de acord cu schimbările propuse. O singură observaţie: aş vrea să vă gîndiţi dacă este într-adevăr nevoie să separăm membrii de onoare din ţară de cei din străintate, mie personal o singură categorie cu toţi mi se pare suficientă. Dar vă las să hotărîţi singur ce este relevant şi ce nu. Succes! — AdiJapan ☎ 9 decembrie 2006 07:19 (EET)
Da, trebuie să separăm membrii de onoare din ţarǎ şi din străinǎtate, aşa cum face AR pe [site-ul oficial], în volumul Membrii Academiei Române — Dicţionar şi în Anuar XXXX (ambele publicate în Editura Academiei Române). E politica lor oficialǎ, nu gǎselniţa mea. Cred cǎ dezbaterea e bine sǎ continue o vreme înainte de a porni la lucru. -- Victor Blacus 9 decembrie 2006 15:24 (EET)
- În regulă. Trebuie să recunosc că propunerea dumneavoastră respectă mai bine politica Wikipediei, care ne cere să reflectăm cît mai fidel informaţiile din sursele de încredere. — AdiJapan ☎ 10 decembrie 2006 06:26 (EET)
[modifică] Articol de pus in formatul standard
Va rog frumos sa puneti cat mai repede posibil in formatul standard articolul Boeing F-18 Hornet/ Super Hornet.--WOLF 10 decembrie 2006 11:33 (EET)
- Petrişor, în general oamenii îşi pun singuri articolele în formatul standard. Ca să faci asta trebuie să citeşti cîteva pagini de îndrumări:
- Noi toţi aici muncim voluntar. Nu poţi cere nimănui să facă ce vrei tu. Dacă nu te descurci lasă articolul aşa cum e şi cînd o să vină cineva care se pricepe la subiect o să verifice tot ce scrie acolo şi o să formateze articolul cum trebuie. — AdiJapan ☎ 10 decembrie 2006 12:06 (EET)
[modifică] Cum se creează o secţiune a unui portal?
Aş dori să mi se explice mai în detaliu cum se creează o secţiune a unui portal. Bunăoara, cum aş putea adăuga pe portalul "Filzofie" o altă secţiune pe lângă cele precum "Filozofie medievală", "Filosofie în secolul XIX"? Observ că aceasta adăugare este puţin probabil să poată fi făcută în modul editare al portalului. Mulţumesc anticipat.
Qramrr 12 decembrie 2006 04:26 (EET)
- Dacă vă uitaţi, fiecare portal are în antetul fiecărei secţiuni modificare de unde puteţi schimba conţinutul secţiunii respective. Pentru adăugarea unei secţiuni noi aveţi detalii aici, Wikipedia:Wikiportal#Adăugarea unei secţiuni (cutie).
- Portalul Filozofie era puţin altfel construit însă acum poate fi modificat mai uşor. – Laurap\ mesaj 12 decembrie 2006 15:24 (EET)
[modifică] Solymos
Cine poate să-mi spună care localitate hunedoreană de lângă Deva poartă acest nume maghiar? --Karin 14 decembrie 2006 12:04 (EET)
- Şoimuş, Hunedoara? Nem tudom cu exactitate.--Nuţu 14 decembrie 2006 13:06 (EET)
M-am uitat pe adatbank.transindex.ro ... sursa reliable. indica șoimuș, hunedoara. in GER scholmosch. Ladyfest-roLadyfest-roLadyfest-ro
-
- Mulţumesc de răspuns. Este întradevăr Şoimuş. Pot completa acum golul din articol.--Karin 17 decembrie 2006 10:45 (EET)
[modifică] Sfaturi
Mă numesc Dan, sunt nou pe aici şi aş avea nevoie de păreri sau sfaturi cu privire la modificările aduse de mine la articolul despre Bratislava. Va mulṭumesc!! Dan 17 decembrie 2006 12:58
- V-am răspuns pe pagina dvs de discuţii, aici Discuţie Utilizator:Kdanv --Pixi discuţie 17 decembrie 2006 13:17 (EET)
[modifică] Ochi
ma puteti ajuta si pe mine in legatura cu formarea imaginii in ochi?..e urgent ..multumesc ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 217.73.166.184 (discuţie • contribuţii).
- Încearcă următoarele pagini:
- Anatomy, Physiology & Pathology of the Human Eye
- The Human Eye
- Wikipedia - articolul în limba engleză
- Google (Human Eye) Mariushmed 18 decembrie 2006 13:54 (EET)
[modifică] Categorie
Întrebare: ce rost are Categorie:Români în viaţă? Ştiu că la en.wp există asemenea categorii, dar la ce folosesc ele? Dacă toate articolele referitoare la români în viaţă ar fi introduse în această categorie ea ar deveni imensă, şi pe cît de imensă pe atît de inutilă. Rostul categoriilor este să ajute cititorii să găsească articole din aceeaşi familie, dar o famile cu toţi cîntăreţii, fotbaliştii, scriitorii, politicienii etc, etc, care au în comun doar faptul că sînt români şi că n-au murit încă, mi se pare cam prea eterogenă. Dacă totuşi există raţiune de altă natură pentru categoria asta aş vrea s-o aflu. Mulţumesc. — AdiJapan ☎ 18 decembrie 2006 13:47 (EET)
[modifică] Proiectul Gutenberg
Am gasit Proiectul Gutenberg pe lista articolelor care necesitau traducere din engleza in limba romana. Am reusit sa il traduc in totalitate si v-as ruga, in masura in care aveti timp, sa va uitati putin peste traducere si eventual sa corectati greseli sau sa imi spuneti ce este gresit si voi corecta personal. Multumesc Mariushmed 19 decembrie 2006 23:26 (EET)
[modifică] Drepturi de autor în domeniul tehnic
Am citit materialele despre drepturile de autor pe care le-am găsit pe Wikipedia, dar tot nu m-am lămurit cu un anumit aspect. Aş dori să contribui în domeniul tehnic. Acolo, cunoştinţele, teoriile şi formulele matematice din câte ştiu eu nu sunt supuse drepturilor de autor. Unele noţiuni sunt foarte bine explicate în dicţionare (de exemplu în Lexicon Tehnic Român) şi este aproape imposibil să se găsească o formulare personalizată mai bună. Aceste lexicoane au fost scrise de un colectiv de autori în anii 1948 - 1956, adică cu 50 de ani în urmă, sub egida Academiei Române. Aş vrea să ştiu dacă pot cita de acolo, sau şi acolo se aplică limita celor 500 de semne. Mulţumesc. - --Turbojet 20 decembrie 2006 00:01 (EET)
- Aceste informaţii (teoreme, cnoştinţe) nu au drept de autor. Prin urmare, ele pot fi făcute publice, în forma în care au fost aduse la cunoştinţa lumii întregi de către autorii lor. Puteţi încerca, totuşi să reformulaţi sau să înlocuiţi sintagme/cuvinte cu echivalente, în ceea ce priveşte explicaţiile/demonstraţiile.--Alex:D|Mesaje 20 decembrie 2006 00:56 (EET)
- Informaţiile pure (numere, teorii, formule matematice, ştiri) nu pot face obiectul drepturilor de autor. Doar formularea dată unui text, reprezentarea unor date în formă grafică sau altfel etc. pot fi protejate. Deci dacă reformulăm un text sau redesenăm un grafic atunci le putem include în articolele de la Wikipedia fără probleme. Cît de mult trebuie să difere textul nou faţă de cel vechi este o poveste complicată. Ca să vă faceţi o idee vă pot spune că prin traducere dintr-o limbă în alta se consideră că se păstrează suficient de mult din formularea iniţială, astfel încît traducerea unui text protejat nu se poate folosi liber.
- În legătură cu lucrările româneşti vechi vă pot da răspunsul următor: legea dreptului de autor din 1956 [3] preciza că lucrările colective (enciclopedii, dicţionare, culegeri) sînt protejate timp de 20 de ani de la publicare, după care trec în domeniul public. Aşa se face că Dicţionarul Enciclopedic Român din 1962-1967 se află azi în domeniul public (din 1987). Legea din 1956 a fost modificată în 1996 şi termenul a devenit de 70 de ani de la publicare, dar noua lege nu acţionează retroactiv. Legea din 1996 a conţinut o greşeală în privinţa operelor care au trecut în domeniul public, greşeală corectată abia în 2004 [4], ceea ce face ca toate lucrările colective publicate pînă în 1984 (adică 2004 minus 20) se află azi în domeniul public. Probabil că acelaşi lucru se întîmplă şi cu lucrările mai vechi de care vorbiţi, dar trebuie văzut ce spunea legea la momentul publicării lor, dacă e anterior anului 1956.
- În orice caz vă rog să folosiţi lucrările vechi cu precauţie, doar ca sprijin în subiecte pe care le cunoaşteţi bine la nivelul lor actual, pentru a putea aprecia dacă lucrurile s-au schimbat între timp sau nu. — AdiJapan ☎ 20 decembrie 2006 03:24 (EET)
[modifică] Traduceri din limba franceză
Bună seara! Mă numesc Veronica Silvia Daniela şi sunt unul dintre noii utilizatori ai acestui site. Aş vrea să precizez că sunt interesată în mod special de traducerile din limba franceză. Dacă aţi putea să îmi oferiţi câteva informaţii in această direcţie, v-aş rămâne îndatorată. Cu mult respect, aştept răspunsul dvs. --Veronique 20 decembrie 2006 00:20 (EET)
- Dacă înţeleg bine vă oferiţi să traduceţi pentru Wikipedia articole din franceză în română. Mulţumim. Există mai multe moduri în care puteţi contribui:
- Aveţi la Categorie:Articole de tradus din limba franceză o listă de articole a căror traducere din franceză este neterminată (sau chiar neîncepută). Dacă vă fac cu ochiul unele din subiectele respective puteţi contribui cu traducerea lor.
- Vizitaţi Wikipedia în limba franceză şi vedeţi ce articole bune au ei, începeţi cu cele listate la fr:Wikipédia:Articles de qualité. Alegeţi de acolo un articol şi porniţi la tradus.
- Dacă puteţi traduce din franceză atunci presupun că aveţi suficiente cunoştinţe şi despre această limbă. Aţi putea dezvolta articolul nostru Limba franceză, care în momentul de faţă este foarte firav: vorbeşte doar un picuţ despre istoria şi geografia limbii, dar nimic despre caracteristicile ei.
- În orice caz aş dori să vă rog să ţineţi cont de indicaţiile de la pagina Wikipedia:Cum traduc un articol. În esenţă acea pagină spune că traduceri bune puteţi face numai în acele subiecte la care vă pricepeţi suficient de bine, pentru a putea aprecia dacă originalul este de calitate (în ce priveşte conţinutul) şi pentru a putea folosi vocabularul românesc consacrat. Din păcate avem cam multe traduceri proaste la Wikipedia.
- Din nou, mulţumim pentru ofertă şi... spor la lucru! — AdiJapan ☎ 20 decembrie 2006 03:39 (EET)
[modifică] Formular pentru drepturi de autor
Am onoarea să îi cunosc personal pe majoritatea autorilor tratatelor tehnice din domeniul meu de competenţă. Nu cred că mi-ar refuza permisiunea de a cita din lucrările lor. Am înţeles că această permisiune trebuie s-o am în formă scrisă. Nefiind jurist, nu prea ştiu cum s-o redactez şi aş fi recunoscător celui care mi-ar putea indica un model.
În eventualitatea că am o asemenea permisiune, ce trebuie să fac cu ea? Bănuiesc că Wikipedia trebuie să aibă acces la ea în caz de conflict şi în absenţa mea.
A doua întrebare este cui aparţin drepturile de autor ale tratatelor didactice apărute în Editura Didactică şi Pedagogică şi Editura Tehnică in perioada 1856 - 1996, autorilor, sau editurilor (ca să ştiu cui să adresez cererea)?
A treia întrebare este cui aparţin drepturile de autor la cursurile universitare litografiate în România înainte de 1989 ? Aceste lucrări nu figurează nicăieri ca lucrări publicate, în ele nu există nicio menţiune de copyright, doar menţionarea imprimeriei, şi nici vorbă de ISBN. În aceste condiţii presupun că drepturile aparţin autorilor. --Turbojet 20 decembrie 2006 11:22 (EET)
- Pentru prima întrebare vă pot îndruma la cîteva formulare disponibile în engleză la en:Wikipedia:Example requests for permission. Dar dacă îi cunoaşteţi personal pe acei autori cred că puteţi formula cererea în termenii care vă convin. Important este ca în răspunsul la cerere să apară în mod explicit următoarele detalii:
- cine face oferta;
- ce materiale sînt oferite: imaginea cutare, capitolul cutare, fişierul cu conţinutul cutare etc.;
- că materialele respective sînt oferite sub licenţa GNU FDL; aceasta permite utilizarea, modificarea şi redistribuirea liberă a materialelor de către oricine şi în orice scop, inclusiv comercial; prin această licenţă autorul renunţă la dreptul de a fi răsplătiţi băneşte pentru materialele în cauză, dar i se acordă credit pentru acestea şi nu este considerat răspunzător pentru modificările aduse ulterior acelor materiale;
- că oferta este făcută sitului Wikipedia.
- Atenţie, simpla afirmaţie „Aveţi din partea mea permisiunea de a folosi materialul X la Wikipedia” nu este suficientă. Trebuie să rezulte clar licenţa sub care se face oferta. Aveţi mai multe detalii la pagina unde v-am îndrumat, în secţiunea „An explanation”.
- Permisiunea trebuie să vină sub formă scrisă (scrisoare, fax, e-mail). Dacă este e-mail e suficient să îl copiaţi aici (încă nu avem o pagină specială pentru asta, dar o vom pregăti), iar dacă este scrisoare sau fax vă rugăm să ne trimiteţi un scan, tot aici.
- Înainte da a face cererea aş vrea totuşi să vă asiguraţi că aveţi nevoie de permisiunea autorilor. După cum vă răspundeam mai sus, nu informaţia pură este protejată, ci numai formularea concretă în care a fost ea publicată. Astfel, lungimea în kilometri a Dunării, formula unui compus chimic, ecuaţia de funcţionare a unui dispozitiv, ştirea că s-a produs un anumit accident etc. etc. pot fi trecute în articolele noastre fără nici o restrîngere, cu singura condiţie ca textul de unde provin aceste informaţii să nu fie copiat cuvînt cu cuvînt. În domeniul tehnic aş zice că se pot proteja prin drepturi de autor numai texte şi imagini. Informaţiile ca atare sînt ale tuturor.
- La a doua întrebare răspunsul este aşa: pentru perioada 1956-1984 toate publicaţiile sînt în domeniul public. După 1984 va trebui să contactaţi autorii pentru a vedea ce înţelegere sau contract au avut cu editura.
- La a treia întrebare, chiar dacă este vorba de cursuri litografiate tot publicaţii sînt. E valabil răspunsul anterior. — AdiJapan ☎ 20 decembrie 2006 15:01 (EET)