Vlahi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vlahii (valahii), sunt populaţiile romanizate din Europa Centrală şi Răsăriteană: românii, aromânii, istroromânii şi meglenoromânii, dar de la crearea statului modern român, acest termen este folosit numai pentru a-i desemna pe vlahii care locuiesc la sud Dunăre.

Ei sunt descendenţii coloniştilor romani sau a populaţiei locale romanizate dacice, tracice şi iliri. (Vezi şi Originea românilor pentru mai multe amănunte.)

[modifică] Etimologie

Articol principal: Etimologia cuvântului Vlah

Originea numelui este germanică: aceiaşi origine duce la cuvintele "welsh" şi "valloon" în alte părţi ale Europei. Popoarele slave au folosit iniţial numele de valahi în general în legătură cu toate popoarele romanice. Mai târziu, înţelesul cuvântului s-a schimbat. De exemplu, Italia în limba poloneză este numită Włochy. Termenul a fost la început un exonim, în timp ce vlahii foloseau diferite cuvinte derivate din romanus pentru a se numi pe ei înşişi: rumâni, rumâri, armâni, arumâni, etc.

Populatiile vecine cu care aromanii au venit in contact folosesc, de obicei, pentru a-i denumi, termenul generic de Vlahi, dar in doua variante: Belivlasi (,,romani albi), denumire intrebuintata de bulgari (care ii contrapun astfel romanilor care traiesc in nordul Dunarii - Caravlasi sau Cerni-vlasi,adica ,,romani negri) si Kutzovlahi, denumire uzitata de catre greci, despre a carei semnificatie si origine exista mai multe ipoteze. Vom aminti trei dintre acestea:

a.) pentru cei mai multi dintre cercetatori, ar fi vorba despre o denumire peiorativa - ,,romani schiopi, denumire care poate fi regasita si in operele cronicarilor Miron Costin, Dimitrie Cantemir si Constantin Cantacuzino;

b.) ,,kutzo deriva din turcescul ,,kucuk (=,,mic), apelativul fiind folosit pentru a-i desemna initial pe locuitorii ,,Micii Vlahii, in opozitie cu ,,Marii Vlahi (locuitorii Vlahiei Mari, adica Tesalia secolelor al XII-lea si al XIII-lea);

c.) P.S. Nasturel propune recent etimonul turcesc ,,koc (=,,berbec), deoarece era vorba despre o populatie formata in general din pastori nomazi. Un etimon satisfacator, cel putin din punct de vedere semantic.

Astfel, in limbile balcanice, cuvantul ,,Vlah devine sinonim cu cel de ,,pastor nomad, dar este interesant de observat cum s-a trecut de la sensul orginar al cuvantului la sensul etnic (dupa cum arata Matilda Caragiu-Marioteanu si Theodor Capidan).

Ungro-Valahia, mai târziu Valahia ("Ţara Românească") – între Carpaţii Meridionali şi Dunăre. ** Vlaşca - part of southern Wallachia,
- Valahia Mică ("Oltenia") – la vest de râul Olt,
Moldo-Valahia ("Moldova") – între Carpaţii Răsăriteni şi Nistru,
Vlahia de Sus – în Epir,
- Moscopole,
Vlahia Mare ("Megale Vlachia") – în Tesalia,
Vlahia Mică – în Etolia, Acarnania, Dorida, Locrida,
Valahia Veche ("Stara Vlaška") – în Bosnia,
Valahia Albă – în Moesia,
Valahia Neagră ("Morlachia") - în Dalmaţia,
Valahia Sirmium – pe râul Sava,
Valahia Moraviană ("Valašský") – în Munţii Beskidy din Republica Cehă.

[modifică] Oamenii

Graiurile limbii române:

Româna standard

Graiul bănăţean

Graiul moldovenesc

Graiul maramureşean

Graiul muntean

Româna din Rep. Moldova

Româna din Timoc

Româna din Ucraina

Româna din Voivodina

Românii (Cunoscuţi de asemenea şi ca Daco-Români, vorbind limba română) trăiesc în:

România – 20,5 milioane,
Republica Moldova – 2,8 milioane.

Ca minorităte naţională trăiesc în:

Ucraina – 500.000 – în sudul Basarabiei şi în nordul Bucovinei,
Serbia şi Muntenegru – 75.000 (30.000 în Voievodina),
Ungaria – 70.000 (0.7% din totalul populaţiei),
Slovacia – 9.000.

Aromânii (vorbind limba armânească) trăiesc ca minorite naţională în:

Grecia – mai ales în Munţii Pind,
- Notă: guvernul Greciei nu recunoaşte nici o diviziune etnică, aşa ca nu exista nici o statistică exactă
Republica Macedonia – 9.695 (0.5% din totalul populaţiei),
Albania – între 10.000 şi 40.000,
România – aproximativ 27.000 (recensământ 2002), în relitate peste 100.000, în special în Dobrogea,
Bulgaria.

Meglenoromânii (vorbind limba meglenoromână) trăiesc în nordul Greciei (aproximativ 3000) şi Macedonia (aproximativ 2000).

Istroromânii (vorbind limba istroromână) trăiesc în peninsula Istria din Croaţia de azi, numărând aproximativ 1.000 - 1.500 de oameni.

[modifică] Cultura

La fel ca şi limba, legăturile culturale dintre vlahii nordici (românii) şi vlahii sudici (armânii) au fost rupte până în secolul al X-lea şi de atunci au fost influenţe culturale diferite:

Cultura română a fost influenţată de slavi şi mai târziu de unguri şi de germani (mai ales în Transilvania). În secolul al XIX-lea a apărut o importantă deschidere către Europa occidentală fiind strânse în special legăturile culturale cu Franţa.
Cultura aromână dezvoltată mai întâi ca o cultura pastorală, mai târziu a fost influenţată de culturile bizantină şi greacă.

[modifică] A se vedea de asemenea

Lista a românilor – Vlahi de etnie română
Lista a vlahilor – Vlahi de etnie armână
Lista celor mai importanţi aromâni

[modifică] Religia

Religia vlahilor este predominant creştin ortodoxă, dar sunt unele regiuni unde sunt catolici şi protestanţi (în Transilvania), iar unii sunt musulmani (foşti convertiţi din Grecia, trăind în Turcia de la schimbul de populaţie din 1923).