Judeţul Tutova (interbelic)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Provincie: | Moldova |
Reşedinţa: | Bârlad |
Populaţie: •Total 1930: |
Locul 144.821 loc. |
Suprafaţă: •Total: |
Locul km² |
Perioadă de existenţă: | ' |
Subdiviziuni: | trei plăşi |
Judeţul Tutova a fost o unitate administrativă în Regatul României. Reşedinţa judeţului era oraşul Bârlad.
Cuprins |
[modifică] Întindere
Judeţul se învecina la nord cu judeţul Vaslui, la nord-est cu judeţul Fălciu, la est cu judeţul Cahul, la sud cu judeţul Covurlui, iar la sud-vest şi vest cu judeţul Tecuci.
[modifică] Organizare
[modifică] Populaţie
Conform datelor recensământului din 1930 judeţul avea o populaţie de 144.821 de locuitori, dintre care 93,7% români, 2,9% evrei, 2,6% ţigani, 0,2% germani ş.a. Sub aspect confesional populaţia judeţului era formată din 96,5% ortodocşi, 2,9% mozaici, 0,3% romano-catolici ş.a.
[modifică] Mediul urban
Populaţia urbană a judeţului era de 21.857 locuitori, dintre care 81,9% români, 14,1% evrei, 0,8% germani ş.a. Din punct de vedere confesional orăşenimea era alcătuită din 83,4% ortodocşi, 14,2% mozaici, 1,0% romano-catolici ş.a.
Alba | Arad | Argeş | Bacău | Baia | Bălţi | Bihor | Botoşani | Brăila | Braşov | Buzău | Cahul | Caliacra | Câmpulung | Caraş | Cernăuţi | Cetatea-Albă | Ciuc | Cluj | Constanţa | Covurlui | Dâmboviţa | Dolj | Dorohoi | Durostor | Făgăraş | Fălciu | Gorj | Hotin | Hunedoara | Ialomiţa | Iaşi | Ilfov | Ismail | Lăpuşna | Maramureş | Mehedinţi | Mureş | Muscel | Năsăud | Neamţ | Odorhei | Olt | Orhei | Prahova | Putna | Rădăuţi | Râmnicu-Sărat | Roman | Romanaţi | Sălaj | Satu-Mare | Severin | Sibiu | Someş | Soroca | Storojineţ | Suceava | Târnava-Mare | Târnava-Mică | Tecuci | Teleorman | Tighina | Timiş-Torontal | Trei-Scaune | Tulcea | Turda | Tutova | Vâlcea | Vaslui | Vlaşca