Judeţul Arad (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Judeţul Arad**

Provincie:	Crişana
Reşedinţa:	Arad
Populaţie: •Total 1930:	Locul 423.824 loc.
Suprafaţă: •Total:	Locul 6.248 km²
Perioadă de existenţă:	'
Subdiviziuni:	nouă plăşi

Judeţul Arad a fost o unitate administrativă în Regatul României. Reşedinţa judeţului era municipiul Arad.

[modifică] Întindere

Judeţul se afla în partea vestică a României Mari, în Crişana. Actualmente, teritoriul lui cuprinde mare parte din actualul judeţ Arad. Se învecina a vest cu Ungaria, la nord cu judeţul Bihor, la est cu judeţele Turda şi Hunedoara iar la sud cu judeţele Timiş-torontal şi Severin.

[modifică] Organizare

Teritoriul judeţului era împărţit în nouă plăşi: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chişineu-Criş, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Pecica, VIII. Plasa Sebiş şi IX. Plasa Şiria. Ulterior a fost înfiinţată şi Plasa Radna. Singurul oraş al judeţului era municipiul Arad.

[modifică] Populaţie

Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 423.469 de locuitori, dintre care 61,0% români, 19,5% maghiari, 12,3% germani, 2,8% slovaci, 2,1% evrei ş.a. Din punct de vedere confesional 55,8% s-au declarat ortodocşi, 26,5% romano-catolici, 5,5% reformaţi, 4,2% greco-catolici, 3,2% lutherani, 2,4% mozaici, 2,1% baptişti ş.a.

[modifică] Mediul urban

În 1930 populaţia urbană a judeţului era de 77.181 locuitori, dintre care 39,3% români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7% sârbi şi croaţi, 1,4% slovaci ş.a. În mediul urban domina ca limbă maternă maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiş (0,9%) ş.a. Din punct de vedere confesional orăşenimea era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmaţi de ortodocşi (33,8%), mozaici (10,1%), reformaţi (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ş.a.