Judeţul Cernăuţi (interbelic)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Provincie: | Bucovina |
Reşedinţa: | Cernăuţi |
Populaţie: •Total 1930: |
Locul 305.097 loc. |
Suprafaţă: •Total: |
Locul 1.771 km² |
Perioadă de existenţă: | ' |
Subdiviziuni: | patru plăşi |
Judeţul Cernăuţi a fost o unitate administrativă din Regatul României. Reşedinţa judeţului era oraşul Cernăuţi.
Cuprins |
[modifică] Întindere
Judeţul se afla în nordul Bucovinei, la graniţa cu Polonia, iar actualmente teritoriul lui este în totalitate în Ucraina. Se învecina la nord cu Polonia, la sud cu judeţele Storojineţ şi Dorohoi, la est cu Hotin şi la vest cu Polonia.
[modifică] Organizare
Teritoriul judeţului era împărţit în patru plăşi: I. Plasa Cosmin, II. Plasa Nistru, III. Plasa Prut şi IV. Plasa Şipeniţ.
[modifică] Populaţie
Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 305.097 de locuitori, dintre care 48,9% ucrainieni, 21,8% români, 13,1% evrei, 12,5% germani, 4,6% poloni ş.a. Din punct de vedere confesional, marea majoritate a locuitorilor erau ortodocşi (78,1%), urmaţi de mozaici (9,1%), romano-catolici (de asemenea 9,1%), greco-catolici (1,9%) ş.a.
[modifică] Mediul urban
Populaţia urbană era alcătuită din 29,1% evrei, 25,9% români, 23,3% germani, 11,3% ucrainieni, 7,5% poloni, 1,6% ruşi ş.a.
Alba | Arad | Argeş | Bacău | Baia | Bălţi | Bihor | Botoşani | Brăila | Braşov | Buzău | Cahul | Caliacra | Câmpulung | Caraş | Cernăuţi | Cetatea-Albă | Ciuc | Cluj | Constanţa | Covurlui | Dâmboviţa | Dolj | Dorohoi | Durostor | Făgăraş | Fălciu | Gorj | Hotin | Hunedoara | Ialomiţa | Iaşi | Ilfov | Ismail | Lăpuşna | Maramureş | Mehedinţi | Mureş | Muscel | Năsăud | Neamţ | Odorhei | Olt | Orhei | Prahova | Putna | Rădăuţi | Râmnicu-Sărat | Roman | Romanaţi | Sălaj | Satu-Mare | Severin | Sibiu | Someş | Soroca | Storojineţ | Suceava | Târnava-Mare | Târnava-Mică | Tecuci | Teleorman | Tighina | Timiş-Torontal | Trei-Scaune | Tulcea | Turda | Tutova | Vâlcea | Vaslui | Vlaşca