Imperiul Rus
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Seria Istoria Rusiei |
---|
Slavii estici timpurii |
Rusia Kieveană |
Bulgarii de pe Volga |
Hazarii |
Cnezatul Vladimir-Suzdal |
Republica Novgorodului |
Invazia mongolă |
Hoarda de Aur |
Hanatul Kazanului |
Hanatul Astrahanului |
Hanatul Siberiei |
Hanatul Crimeii |
Cnezatul Moscovei |
Imperiul Rus |
- 1682-1796 |
- 1796-1855 |
- 1855-1892 |
- 1892-1917 |
Revoluţia din 1905 |
Revoluţia din 1917 |
Războiul civil |
Uniunea Sovietică |
- 1927-1953 |
- 1953-1985 |
- 1985-1991 |
- Istoria militară sovietică |
Federaţia Rusă |
editează acest cadru |
Imperiul Rus este denumirea sub care este cunoscută istoria rusească de la expansiunea Rusiei sub Petru cel Mare, continuând cu expansiunea ţării de la Marea Baltică la Oceanul Pacific, până la răsturnarea ultimului ţar, Nicolae al II-lea al Rusiei, la începuturile Revoluţiei ruse din 1917.
Statul a fost numit în mod oficial Imperiul Rus (în limba rusă Росси́йская Импе́рия) din 1721 din 1917.
Capitala Imperiului Rus a fost oraşul Sankt Peterburg (după 1914 a fost redenumit Petrograd).
La sfârşitul secolului al XIX-lea, suprafaţa imperiului era de aprozimativ 22.400.000 km2. În conformitate cu rezultatele recensământului din 1897, populaţia imperiului era de 128.200.000 oameni, cu majoritaea lor (93,4 milioane) trăind în partea europeană a Rusiei. În Imperiul Rus trăiau mai mlt de 100 de grupuri etnice, în condiţiile în care ruşii reprezentau cam 45% din populaţie. Faţă de teritoriul de azi al Rusiei, în imperiul de dinainte de 1917 erau cuprinse şi Ţările baltice, Ucraina, Belarus, o parte a Poloniei, (aşa numitul Regat al Poloniei), Basarabia, Caucazul, Finlanda, (Marele ducat al Finlandei), şi cea mai mare parte a Asiei Centrale (Turkestanul Rusesc).
În 1914, Imperiul Rus a fost împărţit în 81 de provincii (gubernii) şi 20 de regiuni (oblasturi). Hanatele Buhara, Hiva şi din 1914 şi Tuva se numărau printre statele vasale sau protectoratele ruseşti.
Imperiul Rus a fost o monarhie ereditară, condusă de un împărat (ţar) autocrat din Dinastia Romanov. Creştinismul ortodox era credinţa oficială a Imperiului şi era controlată de împărat prin intermediul Sfântului Sinod. Supuşii Imperiului Rus erau împărţiţi în clase după cum urmează: dvorianstvo (nobilimea), clericii, negustorii, cazacii şi ţăranii. Populaţia băştinaşă din Siberia şi Asia Centrală erau înregistraţi într-o clasă separată, “inorodtsy” (“străinii”).
Stema Imperiului Rus era Vulturul bicefal, imnul naţional era Dumnezeule, apără-l pe ţar (“Boje, ţaria hrani”), limba oficială era limba rusă.
După răsturnarea monarhiei din timpul Revoluţiei din Februarie din 1917, Rusia a fost proclamată republică de către Guvernul provizoriu rus.
Toate aceste perioade sunt acoperite în următoarele articole:
- Istoria Rusiei, 1682-1796
- Istoria Rusiei, 1796-1855
- Istoria Rusiei, 1855-1892
- Istoria Rusiei, 1892-1920
Ţari şi Ţarine ale Imperiului Rus:
- Petru I al Rusiei, (1682-1725)
- Ecaterina I a Rusiei, (1725-1727)
- Petru al II-lea al Rusiei, (1727-1730)
- Ana a Rusiei, (1730-1740)
- Ivan al VI-lea al Rusiei, (1740-1741)
- Elisabeta a Rusiei, (1741-1762)
- Petru al III-lea al Rusiei, (1762)
- Ecaterina a II-a a Rusiei, (1762-1796)
- Paul I al Rusiei, (1796-1801)
- Alexandru I al Rusiei, (1801-1825)
- Nicolae I al Rusiei, (1825-1855)
- Alexandru al II-lea al Rusiei, (1855-1881)
- Alexandru al III-lea al Rusiei, (1881-1894)
- Nicolae al II-lea al Rusiei, (1894-1917)
[modifică] Legături externe
- The Empire that was Russia: Fotografii color din Rusia Ţaristă