Ronald Reagan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol despre un preşedinte al SUA este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa !.

Acest articol se referă la Ronald Wilson Reagan, al 40-lea preşedinte al SUA. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Ronald Reagan (dezambiguizare).

**Ronald Wilson Reagan**

Ordine	al 40-lea preşedinte
Preşedinte din	20 ianuarie 1981 – 20 ianuarie 1989
Vice Preşedinte	George H. W. Bush

Precedat de	Jimmy Carter
Succedat de	George H. W. Bush
Născut	6 februarie 1911
Decedat	5 iunie 2004 Bel-Air, California
Partid politic	Republican
Soţie	(1) Jane Wyman (divorţat) (2) Nancy Davis Reagan

Ronald Wilson Reagan, cunoscut mai ales ca Ronald Reagan, (n. 6 februarie 1911, Tampico, Illinois - d. 5 iunie 2004, Los Angeles, California) a fost cel de-al patruzecilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Prin politica sa intransigentă în confruntarea cu Uniunea Sovietică în perioada războiului rece, a avut o contribuţie hotărâtoare la prăbuşirea imperiului comunist din răsăritul Europei.

Fiu al unui negustor ambulant de încălţăminte, Reagan a trebuit să recurgă la talentele sale sportive în jocul de "foot-ball" american pentru a-şi putea finanţa studiile universitare. În 1932 se licenţiază în Ştiinţe Sociale şi devine un apreciat cronicar sportiv la posturile de radio. În 1937 îşi începe cariera de actor de cinematograf în studiourile din Hollywood, interpretând diverse roluri, fără a depăşi un nivel mediocru. În timpul celui de-al doilea război mondial este căpitan în "Air Force". Între anii 1947-1952 se angajează în politica profesională ca preşedinte al sindicatului actorilor din Hollywood. În anul 1952 se căsătoreşte cu Nancy Davis, care-i va sta alături pentru tot restul vieţii.

Reagan intră în mod activ în politică în 1954, când General Motors îi propune să ţină o serie de conferinţe în diversele fabrici ale concernului. Reagan îşi creează un important cerc de relaţii în lumea financiară şi industrială, care, în 1964 îl determină să se consacre în mod exclusiv politicii. Participă la campania pentru alegerile prezidenţiale, susţinând candidatura reprezentantului republican Barry Goldwater. În 1966, Reagan candidează pentru funcţia de guvernator al statului California, obţinând o victorie zdrobitoare. Este reales în 1970.

Zece ani mai târziu, în 1980, Reagan este candidat al partidului republican în cursa pentru "Casa Albă". Obţine victoria împotriva preşedintelui democrat, Jimmy Carter, în starea de spirit a electoratului american, influenţată de capturarea ca ostateci a personalului ambasadei americane din Teheran (Iran). Aceşti ostateci au fost eliberaţi în timp ce Ronald Reagan presta jurământul de preşedinte pe Colina Capitoliului din Washington, la 20 ianuarie 1981. În ziua de 30 martie 1981, este rănit în urma unui atentat, în urma căruia va ramane cu hemotorax stâng pentru tot restul vieţii. Se vindecă, dar starea sa de sănătate este permanent marcată de diverse afecţiuni în timpul anilor petrecuţi la "Casa Albă".

Politica sa ca preşedinte al Statelor Unite este caracterizată de optimism şi de încredere în calităţile poporului american. Pe plan economic, realizează cea mai mare reducere de impozite din istoria americană. În politica externă, se remarcă prin deciziile sale ferme, lipsite de compromisuri. În 1983 ordonă invazia Grenadei iar în 1986 bombardarea instalaţiilor militare din Libia. Susţine lupta de guerilă împotriva guvernului pro-castrist din Nicaragua şi a mujahidinilor afgani în lupta lor contra ocupaţiei sovietice.

Ronald W. Reagan în timpul unei întrevederi cu Mihail Gorbaciov

Încurajează Iniţiativa de apărare strategică SDI (en:Strategic Defense Initiative), cunoscută (datorită concentrării asupra apărării spaţiale împotriva rachetelor intercontinentale sovietice) sub expresia de "Războiul stelelor", în confruntarea cu Uniunea Sovietică, pe care o defineşte drept "Imperiul Răului" (Empire of Evil - Godless, Communists, Liars and Spies). În 1984, Reagan obţine al doilea mandat prezidenţial. Urmează ani caracterizaţi de înăsprire a "Războiului rece", în care timp - pe de altă parte - are mai multe întrevederi cu preşedintele sovietic, Mihail Gorbaciov, la Geneva, Reykjavik, Moscova şi Washington, ajungând - până la urmă - la acordul istoric de eliminare a rachetelor cu rază medie de acţiune din Europa. În anchetarea scandalului provocat de vânzarea de arme guvernului din Iran, pentru finanţarea forţelor "Contras" din Nicaragua, Reagan rămâne indemn de orice culpă. Îşi încheie mandatul cu o popularitate în continuă creştere. Se retrage la reşedinţa sa în California; în 1994 se anunţă că suferă de boala Alzheimer. Din acest moment nu mai apare în public, starea sănătăţii lui se înrăutăţeşte continuu, având nevoie de o îngrijire permanentă. Ronald W. Reagan moare la 5 iunie 2004, la Los Angeles, în vârstă de 93 de ani.

[modifică] Vezi şi

Guvernatorii statului California al Statelor Unite ale Americii
	Burnett • McDougall • Bigler • J. Johnson • Weller • Latham • Downey • Stanford • Low • Haight • Booth • Pacheco • Irwin • Perkins • Stoneman • Bartlett • Waterman • Markham • Budd • Gage • Pardee • Gillett • H. Johnson • Stephens • Richardson • Young • Rolph • Merriam • Olson • Warren • Knight • P. Brown • Reagan • J. Brown • Deukmejian • Wilson • Davis • Schwarzenegger

Preşedinţii Statelor Unite ale Americii

Candidaţii prezidenţiali ai Partidului Republican din Statele Unite ale Americii
Frémont \| Lincoln \| Grant \| Hayes \| Garfield \| Blaine \| Harrison \| McKinley \| Roosevelt \| Taft \| Hughes \| Harding \| Coolidge \| Hoover \| Landon \| Willkie \| Dewey \| Eisenhower \| Nixon \| Goldwater \| Nixon \| Ford \| Reagan \| GHW Bush \| Dole \| GW Bush