Hispania Tarraconensis
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hispania Tarraconensis era una dintre cele trei provincii romane din Hispania. Cuprindea o mare parte din coasta mediteraneeană a Spaniei de astăzi, împreună cu platoul central şi costa nordică, precum şi părţi ale nordului Portugaliei. Sudul Spaniei, regiunea denumită astăzi Andaluzia, forma provincia Hispania Baetica. Pe coasta atlantică se afla provincia Lusitania.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Provincia imperială romană numită Tarraconensis, a înlocuit Hispania Citerior, care fusese condusă de un consul în ultima perioadă a Republicii, în cadrul reorganizării imperiului de către Augustus în 27 î.Hr.. Capitala sa se afla la (astăzi Tarragona, Catalonia).
Războaiele Cantabrice (29–19 î.Hr.) au adus întreaga Peninsulă Iberică sub dominaţia Romei, în cadrul acestei provincii Tarraconensis. Cantabrii, din partea nord-vestică a Iberiei (Cantabria) au fost ultimul trib pacificat.
Tarraconensis era o provincie imperială, separată de celelalte două provincii iberice — Lusitania (corespunzând Portugaliei de astăzi şi Extremadurei spaniole) şi provincia senatorială Baetica, corespunzând părţii sudeice a Spaniei, Andaluzia.
Servius Sulpicius Galba, care a fost împărat pentru scurt timp între 68 şi 69, a guvernat provincia începând cu 61. Pliniu cel Bătrân a fost şi el procurator în Tarraconensis (73).
Provincia imperială Hispania Tarraconensis a existat până la invaziile din secolul al V-lea, începând cu 409, care i-au încurajat pe basci şi pe cantabri să se răscoale, în locul ei înfiinţându-se un regat vizigot.
[modifică] Populaţia
La sosirea romanilor în secolul al doilea î.Hr., populaţia iberică indigenă în special bascii) se amestecase cu celţii de secole, formând cultura celtiberică tipică pentru Hispania pre-romanizată. Fenicienii/cartaginezii au colonizat coasta mediteraneeană între secolele al VIII-lea şi al VI-lea î.Hr. Grecii aveau de asemenea stabilite colonii de-a lungul coastei. Romanii şi-au adus şi ei aportul la structura etnică, cu cele trei legiuni staţionate acolo. Din secolul al treilea s-au descoperit obiecte evreieşti. Triburile germanice şi "maurii" nord-africani au sosit mai târziu.
[modifică] Religia
Cea mai venerată zeitate din Spania Romană era Isis, urmată de Magna Mater, marea mamă. Zeităţile cartagineze-feniciene Melqart (atât o zeitate solară cât şi un zeu marin) şi Tanit-Caelestis (zeiţa-mamă cu posibile legături lunare) erau de asemenea venerate. Panteonul roman a absorbit repede zeităţile locale, prin identificare (Melqart a devenit Hercules, spre exemplu, care era de mult preluat de la greci, care îl aveau pe Heracles). Ba`al Hammon era zeul principal în Cartagina şi juca de asemenea un rol important în Hispania. Zeii egipteni Bes şi Osiris aveau şi ei adepţii lor.(1)
[modifică] Exporturi
Printre exporturile din Tarraconensis se numără cheresteaua, aurul, fierul, cositorul, plumbul, ceramica, marmura, vinul şi uleiul de măsline.
[modifică] Legături externe
- Lumea Imeprium romanum: Hispania.
- Hartă detaliată a populaţiilor pre-romane din Iberia (aprox. 200 î.Hr.)
- Cucerirea Romană a Hispaniei şi provincia Tarraconensis.
 |
Provinciile Romane (anul 120 A.D.) |  |
|---|---|---|
| Achaea | Aegyptus | Africa | Alpes Cottiae | Alpes Maritimae | Alpes Poenninae | Arabia Petraea | Armenia Inferior | Asia | Asiria | Bithinia | Britannia | Cappadocia | Cilicia | Commagene | Corduene | Corsica et Sardinia | Creta et Cirenaica | Cipru | Dacia | Dalmatia | Epirus | Galatia | Gallia Aquitania | Gallia Belgica | Gallia Lugdunensis | Gallia Narbonensis | Germania Inferior | Germania Superior | Hispania Baetica | Hispania Lusitania | Hispania Tarraconensis | Italia | Iudaea | Lycaonia | Lycia | Macedonia | Mauretania Caesariensis | Mauretania Tingitana | Moesia | Noricum | Numidia | Osroene | Pannonia | Pamphylia | Pisidia | Pontus | Raetia | Sicilia | Sophene | Siria | Thracia | ||
| edit | ||
