Canalul Suez
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Canalul Suez (arabă: قناة السويس, Qanā al-Suways), aflat la vest de Peninsula Sinai, este un canal de 163 km lungime, şi lat de 300 m în cel mai îngust punct, situat în Egipt, între Port Said (Būr Sa'īd) la Marea Mediterană şi Suez (al-Suways) la Marea Roşie.
Canalul permite trecerea în ambele direcţii, de la nord la sud, a navelor între Europa şi Asia, fără să mai fie necesară înconjurarea Africii. Înainte de deschiderea canalului în 1869, bunurile erau uneori transportate pe pământ între Marea Mediterană şi Marea Roşie.
Canalul e format din două părţi, la nord şi la sud de Marele Lac Sărat, legând Marea Mediterană de Golful Suez la Marea Roşie.
[modifică] Descriere
Canalul nu are ecluze, deoarece nu există înălţimi de urcat. Permite trecerea navelor cu deplasament de până la 150 000 de tone. Pot trece navele cu până la 16, sub apă, şi există planuri de a mări această distanţă la 22 m până în 2010, pentru a permite trecerea superpetrolierelor. Astăzi, superpetrolierele pot descărca o parte din încărcătură într-o barcă a canalului, şi o pot reîncărca la celălalt capăt. Există o singură bandă de navigaţie, cu mai multe locuri de depăşire. De obicei, trei convoaie tranzitează canalul zilnic, două către sud şi unul către nord. Trecerea ia între 11 şi 16 ore, cu o viteză de circa 8 noduri. Viteza redusă previne erodarea malurilor canalului de valurile generate de vase.
Din 1980 s-a deschis un tunel (Tunelul Ahmed Hamdi) pe sub canal, şi începând cu 1999, o linie de înaltă tensiune îl traversează. O cale ferată pe malul de vest merge paralel pe întreaga sa lungime.
