Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions Politica Vaticanului - Wikipedia

Politica Vaticanului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Portal Portal Politică

Din motive istorice, conducerea statului are o structură unică. Cele mai importante persoane sunt Secretarul de Stat, preşedintele comisiei pontificale pentru statul Vatican şi Guvernatorul Vaticanului. Aceştia, ca toţi ceilalţi oficiali, sunt numiţi şi revocaţi de papa.

În timpul sede vacante (vacanţei scaunului papal), Cardinalul Camerlengo, fostul Secretar de Stat şi fostul preşedinte al comisiei pontificale formează o comisie care duc la împlinire câteva funcţii ale şefului statului; în timp ce o altă comisie formată din Camerlengo şi trei cardinali (unul ales prin vot la fiecare trei zile din fiecare ordin al cardinalilor), îndeplinesc alte funcţii ale şefului statului. Toate deciziile luate de aceste comisii trebuie aprobate de Colegiul Cardinalilor.

Intrarea principală în Vatican de pe acoperişul Bazilicii Sfântul Petru, înconjurată de Roma.
Extinde
Intrarea principală în Vatican de pe acoperişul Bazilicii Sfântul Petru, înconjurată de Roma.

[modifică] Administraţia Vaticanului

Guvernatorul Vaticanului, cunoscut câteodată drept preşedintele, are îndatoriri similare cu cele ale unui primar, inclusiv securitate locală, dar făcând excepţie relaţiile internaţionale. Vaticanul deţine corpuri moderne de securitate, faimoasa Gardă elveţiană, o forţă militară pe bază de voluntariat provenită din bărbaţi elveţieni. Garda nu este chiar o armată, ci mai mult o forţă de poliţie şi gardă de corp pentru papa.

Puterea legislativă este investită în Comisia pontificală pentru statul Vatican condusă de un preşedinte. Membri sunt cardinali numiţi de papa pentru un mandat de cinci ani.

Funcţiile juridice sunt conduse de trei tribunale — Signatura apostolică, Rota romană şi Penitenţieria apostolică, care sunt de asemenea arma juridică a Sfântului Scaun (a se vedea mai jos). Sistemul legal este bazat pe canon sau dreptul ecleziastic; dacă dreptul canonic nu este aplicabil, legile speciale ale teritoriului se aplică, de obicei modelate după prevederile italene.

Vaticanul are propriul oficiu poştal, supermaket, bancă (bancomatele sunt singurele din lume care folosesc limba latină), staţie feroviară, centrală generatoare de energie electrică şi casă de editură. Vaticanul îşi emite propriile monede şi timbre şi controlează prorpiul domeniu de internet (.va). Radio Vatican, postul oficial de radio, este unul din cele mai influente din Europa. L'Osservatore Romano este ziarul semi-oficial. Este publicat de laici catolici, dar conţine informaţii oficiale.

[modifică] Administraţia Sfântului Scaun

Ofiţerul şef este Secretarul de Stat, al cărui titlu este asemănător celui al ministrului de externe al Statelor Unite ale Americii şi care exercită de fapt aceste funcţii şi pe cea a premierului în alte ţări.

Administraţia Sfântului Scaun este separată. Papa îl guvernează prin intermediul Curiei romane. Aceasta este formată din Secretariatul de Stat, nouă congregaţii, trei Tribunale, 11 consilii pontificale şi un complex de birouri care administrează afacerile bisericii la cel mai înalt nivel. Secretariatul de stat coordonează Curia prin Cardinalul Secretar de Stat.

Între cele mai active instituţii ale bisericii sunt Congregaţia pentru docrtina credinţei, care supraveghează doctrina bisericii; Congregaţia pentru episcopi, care coordonează numirile episcopilor în cele două Americi şi în Europa; Congregaţia pentru evanghelizarea popoarelor, care susţine activitatea misionară; Consiliul pontifical pentru dreptate şi pace, care se ocupă de pacea internaţională şi problemele sociale.

Sfântul Scaun are trei tribunale: Penitenţieria apostolică care se ocupă de conştiinţă; Rota romană este responsabilă pentru recursuri, inclusiv anularea căsătoriilor şi Signatura apostolică curtea finală de apel.

Prefectura pentru afacerile economice coordonează finanţele departamentelor Sfântului Scaun şi supraveghează administrarea patrimoniului acestuia, un fond de investiţii datând de la Tratatul de la Lateran. Un comitet format din cincisprezece cardinali, condus de Secretarul de Stat are autoritate finală de supraveghere asupra tutoror problemelor financiare ale Sfântului Scaun, inclusiv pe cele ale Institutului pentru lucrările religiei, o instituţie financiară cunoscută drept banca Vatican.



THIS WEB:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2006:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu