Politica Islandei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Islanda
Acest articol face parte din seria: Politica şi guvernul Islandei

Constituţie Preşedinte Ólafur Ragnar Grímsson Prim ministru (actualul) Geir Haarde (fostul) Halldór Ásgrímsson Althing -- Parlamentul Islandei Sólveig Pétursdóttir Ombudsman Partide politice Framsóknarflokkurinn Frjálslyndi flokkurinn Samfylkingin Sjálfstæðisflokkurinn Vinstrihreyfingin – grænt framboð Politicians Alegeri: 2004 Relaţii externe Islanda şi UE Cod War Agreed Minute
Politica altor ţări • Portal Politică vezi • discută • modifică

Politica Islandei este una executată de un sistem parlamentar al unei republici practicând o democraţie reprezentativă cu partide multiple, având puterea divizată (ca în majoritatea republicilor moderne) în trei entităţi, puterea executivă, puterea legislativă şi cea puterea juridică.

Puterea executivă este exercitată de un prim ministru, care este liderul guvernului într-un sistem politic multi-partid. Puterea legislativă este exercitată primordial de către parlamentul Islandei, Althing, respectiv în parte de către guvern. În timp ce puterea legislativă este parţial împărţită în republica insulară, puterea juridică este total independentă de executiv şi legislativ.

Cuprins

1 Puterea executivă
- 1.1 Preşedintele, primul ministru şi guvernul
- 1.2 Recente tendinţe politice
2 Puterea legislativă
3 Puterea judiciară
4 Diviziuni administrative
5 Participări în diferite organizaţii internaţionale

[modifică] Puterea executivă

[modifică] Preşedintele, primul ministru şi guvernul

Pentru detalii, vedeţi articolul Preşedinte al Islandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Pentru detalii, vedeţi articolul Prim ministru al Islandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Pentru detalii, vedeţi articolul Guvernul Islandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Puterea executivă este împărţită între preşedintele Islandei, care este un conducător mai mult reprezentativ şi, într-un fel, ceremonial (cu excepţiile prevăzute de constituţia ţării) şi prim ministrul Islandei, care este - împreună cu guvernul - un conducător efectiv, de zi cu zi.

Deţinătorii funcţiilor
Funcţie	Nume	Partid	Data începerii mandatului
Preşedinte	Ólafur Ragnar Grímsson		1 august 1996
Prime Minister	Geir Haarde	SSF	15 iunie 2006

Preşedintele Islandei, ales pentru o perioadă de 4 ani, este şeful statului dar are puteri limitate, fiind o persoană care exercită un rol mai mult de reprezentare a ţării, funcţionând mai ales ca un diplomat şi evident în calitatea de şef de stat. Conducerea efectivă este exercitată de guvernul Islandei, care este condus de un prim ministru, care de obicei este şi liderul partidului care câştigă alegerile. Din ziua de 15 iunie 2006, noul prim ministru al ţării este Geir Haarde, datorită demisiei fostului şef al executivului, Halldór Ásgrímsson, în ziua de 5 iunie 2006.

Guvernul este numit oficial de către preşedintele ţării după alegerile generale pentru parlament, Althing, dar, de fapt, este constituit de către partidele politice care deţin majoritatea în Alhing. Prin liderii lor, proporţional cu locurile deţinute (Athing are 63 de locuri), se ia o hotărâre de comun acord privind viitoarea componenţă a guvernului, al cărui viitor prim ministru va fi liderul partidului politic majoritar al alianţei sau coaliţiei. Apoi, utilizând exact configuraţia guvernamentală propusă de partidele politice câştigătoare ale alegerilor, preşedintele numeşte guvernul.

Doar dacă liderii partidelor nu sunt capabili să ajungă la o concluzie acceptabilă şi acceptată într-un interval rezonabil de timp, preşedintele are dreptul şi puterea, conform Constituţiei Islandei, de a numi guvernul singur. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, de când Islanda a devenit republică independentă în 1944, dar există un anumit tip de precedent.

În anul 1942, regentul ţării, Sveinn Björnsson, care a fost instalat în acea funcţie de către Althing în 1941, ca urmare a declaraţie de independenţă a Islandei, a numit un guvern neparlamentar. Regentul avea, pentru evidente motive practice şi pragmatice, puterile unui preşedinte. De altfel, Sveinn Björnsson a şi devenit primul preşedinte al Islandei în 1944.

Guvernele Islandei republicane au fost întotdeauna coaliţii a două sau mai multe partide, din moment ce nici unul din partidele politice islandeze nu a avut vreodată după 1944 majoritatea în parlament. Actualul guvern este bazat, evident, pe o alianţă.

[modifică] Recente tendinţe politice

Ca urmare a alegerilor pentru consiliile locale din 1994, partenerii coaliţiei guvernamentale, partidul conservativ, Partidul Independenţei (PI), şi Partidul Social-Democrat (PSD) au pierdut suportul alegătorilor în întreaga ţară, incluzând capitala Reykjavik, care fusese tradiţional "bastionul" Partidului Independenţei.

Din aprilie 1995, după alegerile parlamentare, în care a pierdut patru locuri, din totalul celor 63 ale Althing-ului, coaliţiei PI - PSD i-a rămas controlul parlamentului, dar cu o majoritate simplă. După aceste alegeri, primul ministru şi liderul Partidului Independenţei, Davíð Oddsson, a decis să formeze o coaliţie parlamentară cu Partidul Progresiv, asigurându-şi astfel o majoritate mai stabilă şi mai puternică de 40 de locuri, decât dacă ar fi avut o alianţă politică cu PI.

Datorită părerilor şi tendinţelor divergente din interiorul partidului referitoare la economia Islandei precum şi la rolul posibil al acesteia în Uniunea Europeană (UE), PSD a suferit şi pentru faptul că a fost singurul partid islandez care a susţinut aderarea Islandei la UE.

[modifică] Puterea legislativă

Pentru detalii, vedeţi articolul Althingvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Puterea legislativă a Islandei este exercitată de un parlament unicameral, numit Alþingi sau Althing, care deşi nu a funcţionat oficial între 1799 şi 1844, poate fi considerat cel mai vechi parlament funcţional din lume, fiind fondat în 930. Între 1799 şi 1844, când Islanda era, împreună cu Norvegia, parte a regatului danez, Alþingi a fost dizolvat oficial, iar funcţia sa a fost transferată prin decret regal danez Curţii Supreme de Justiţie a Islandei. După 1844, Althing a fost repus în funcţie oficial. În realitate, a fost mereu funcţional, întrucăt membrii marcanţi ai diferitelor comunităţi au continuat să se întâlnească periodic neîntrerupt.

[modifică] Puterea judiciară

Pentru detalii, vedeţi articolul Curtea Supremă de Justiţie a Islandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Puterea juridică constă din Curtea Supremă de Justiţie a Islandei (în islandeză, Hæstiréttur Íslands) şi sistemul de curţi de justiţie districtuale. Cei nouă membrii ai Hæstiréttur sunt aleşi pe viaţă, fiind propuşi de către preşedintele ţării şi aprobaţi de către parlament. Constituţia Islandei prevede explicit ca ramura judiciară a conducerii ţării să fie total independentă de cea executivă şi de cea legislativă.

[modifică] Diviziuni administrative

Pentru detalii, vedeţi articolul Diviziuni administrative ale Islandeivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Islanda este divizată în 23 de comitate (sýslur, la singular sýsla) şi respectiv 14 oraşe independente* (kaupstaðir, singular kaupstaður): Akranes*, Akureyri*, Árnessýsla, Austur-Barðastrandarsýsla, Austur-Húnavatnssýsla, Austur-Skaftafellssýsla, Borgarfjarðarsýsla, Dalasýsla, Eyjafjarðarsýsla, Gullbringusýsla, Hafnarfjörður*, Húsavík*, Ísafjörður*, Keflavík*, Kjósarsýsla, Kópavogur*, Mýrasýsla, Neskaupstaður*, Norður-Ísafjarðarsýsla, Norður-Múlasýsla, Norður-Þingeyjarsýsla, Ólafsfjörður*, Rangárvallasýsla, Reykjavík*, Sauðárkrókur*, Seyðisfjörður*, Siglufjörður*, Skagafjarðarsýsla, Snæfellsnes- og Hnappadalssýsla, Strandasýsla, Sudur-Múlasýsla, Suður-Þingeyjarsýsla, Vestmannaeyjar*, Vestur-Barðastrandarsýsla, Vestur-Húnavatnssýsla, Vestur-Ísafjarðarsýsla, Vestur-Skaftafellssýsla.

[modifică] Participări în diferite organizaţii internaţionale

Pentru detalii, vedeţi articolul Participarea Islandei în organizaţii internaţionalevedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Australia Group, BIS, CBSS, CE, EAPC, EBRD, ECE, EFTA, FAO, IAEA, IBRD, ICAO, ICCt, ICC, ICFTU, ICRM, IDA, IEA (observator), IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, International Maritime Organization, Inmarsat, Intelsat, Interpol, IOC, ISO, ITU, NATO, NC, NEA, NIB, OECD, OPCW, OSCE, PCA, UN, UNCTAD, UNESCO, UNMIBH, UNMIK, UNU, UPU, WCO, WEU (membru asociat), WHO, WIPO, WMO, WTrO.

Politica Europei

Politica: Albania • Andorra • Armenia • Austria • Azerbaijan • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Croaţia • Cipru • Republica Cehă • Danemarca • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa • Georgia • Germania • Grecia • Islanda • Irlanda • Italia • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Republica Macedonia • Malta • Marea Britanie • Moldova • Monaco • Muntenegru • Norvegia • Olanda • Polonia • Portugalia • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania • Suedia • Turcia • Ungaria • Ucraina • Vatican