Politica Ungariei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ungaria |
Acest articol face parte din seria: |
|
Politica altor ţări • Portal Politică |
Parlamentul Ungar este format din 386 de deputaţi, odată la 4 ani sunt aleşi pe listele individuale de 176 de candidaţi în circumscripţiile electorale, iar 210 de deputaţi partidele formează listele de candidaţi nu sunt votaţi în direct de alegător ci prin alegerea partidului de alegători , deputaţii îl aleg pe primul ministru, iar primul ministru desemnează guvernul şi miniştrii.
Forma de stat al ungariei este republică în maghiară: köztársaság Constituţia maghiară a fost modificată de mai multe ori prima modificare a fost în anul 1949 schimbarea cea mai mare a fost în 1989 a intrat în vigoare în 23 octombrie 1989 Preşedintele este ales odată la 5 ani, funcţia preşedintului este reprezentativă (simbolică) dar el desemnează premierul şi este autoritatea supremă al armatei, parlamentul iniţiază legi care trebuie să corespundă cu constituţia ungară, preşedintele aprobă, în caz ca nu corespunde preşedintele are dreptul să anuleze legea iniţiată de parlament, prin curtea de constituţie.
Portal Politică |
Politica: Albania • Andorra • Armenia • Austria • Azerbaijan • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Croaţia • Cipru • Republica Cehă • Danemarca • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa • Georgia • Germania • Grecia • Islanda • Irlanda • Italia • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Republica Macedonia • Malta • Marea Britanie • Moldova • Monaco • Muntenegru • Norvegia • Olanda • Polonia • Portugalia • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania • Suedia • Turcia • Ungaria • Ucraina • Vatican
Teritorii: Åland • Muntele Athos • Akrotiri şi Dhekelia • Insulele Faroe • Gibraltar • Guernsey • Jan Mayen • Jersey • Insula Man • Svalbard