Alexandru G. Golescu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alexandru G. Golescu (1819 — 15 august 1881) a fost un om politic liberal român, care a servit ca prim-ministru al României în anul 1870 (între 14 februarie şi 1 mai).
După terminarea studiilor gimnaziale la Colegiul Sfântul Sava din Bucureşti a urmat cursurile Şcolii Centrale din Paris, de unde s-a întors la Bucureşti ca inginer. A luat parte la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Ţara Românească şi a fost trimis de guvernul provizoriu ca agent diplomatic la Paris. După o şedere la Abrud în casa lui Ioan Şuluţiu, a rămas la Paris până în anul 1857, când s-a reîntors în Ţara Românească. Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza a devenit primul ministru al cultelor din România. Sub Carol I a fost ministru de finanţe din noiembrie 1868 până în februarie 1870 şi apoi prim-ministru până în 20 aprilie 1870.
| Predecesor: Nicolae Calimachi-Catargiu |
Ministrul Afacerilor Externe 2 februarie – 18 aprilie 1870 ad-interim |
Succesor: Petre P. Carp |
| Predecesor: Dimitrie Ghica |
Prim-ministru al României 14 februarie – 1 mai 1870 |
Succesor: Manolache Costache Epureanu |
 |
Acest articol biografic despre un român este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
