1944
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Secole: Secolul XX - Secolul XXI - Secolul XXII
Decade: Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 - Anii 1940 - Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990
Ani: 1939 1940 1941 1942 1943 - 1944 - 1945 1946 1947 1948 1949
[modifică] Evenimente
[modifică] Ianuarie-Februarie
- ianuarie - Miliţia poloneză ucide zilnic în Varşovia minim 10 germani. În total, 150.000 germani cad pe timpul războiului din mâna miliţiei. Înaintea Răscoalei din Varşovia, AK pierduse 62.000 oameni
- 1 ianuarie - Himmler raportează că 25.000 soldaţi ai Waffen-SS sunt ucrainieni
- 4 ianuarie - Armata Roşie trece de bariera de înaintea războiului dintre Polonia şi URSS la Wolyn
- 24 ianuarie - O comisie sovietică specială pretinde că naziştii sunt vinovaţi pentru măcelul de la Katyn
- 29 ianuarie - Partizani evrei şi lituanieni ucid 300 săteni, majoritatea femei şi copii, în Koniuchy, pentru rezistenţa împotriva raidurilor lor
- 31 ianuarie – Debarcarea forţelor americane în Arhipeleagul Marshall
- 1 februarie - Generalul Franz Kutschera, şef al poliţiei germane din Varşovia, este asasinat de către un grup de tineri membri ai AK. În represaliu, germanii împuşcă 100 prizonieri în locul unde acesta a fost ucis şi alţi 200 în apropiere de închisoarea Pawiak
- 5 februarie - Sovieticii cuceresc oraşul Luck
- 9 februarie - La Lesno, 60 de femei muncitoare la căile ferate sunt executate de către nazişti în represaliu faţă de un act de sabotaj
- 22 februarie - Trupele NKVD încercuiesc sute de sate cecene în USSR şi în 24 de ore deportează populaţia acestora către Siberia. În jur de 530.000 ceceni pier, supravieţuitorii putându-se reîntoarce acasa abia în 1956
- 27 februarie - Forţele germane, asistate de SS-Galizien şi UPA, atacă Huta Pieniacka, cauzând 500-800 victime
- 16 iunie Timişoara este bombardată pentru prima dată de către Forţele Aeriene Regale ale Marii Brianii
[modifică] Martie-Mai
- 12 martie - Trupele SS ucrainiene şi suporterii lui Bandera masacrează 250 polonezi într-o mănăstire dominicană în Podkamien; alţi 600 sunt ucişi în cătune
- 17 martie - Hitleriştii asasinează la Rîbniţa aproape 400 de prizonieri, cetăţeni sovietici şi anti-fascişti români
- 18 martie - Trupele naziste ocupă Ungaria
- 21 martie – C.I.C.Brătianu şi Iuliu Maniu adresează mareşalului Ion Antonescu o scrisoare în care cer ieşirea României din război
- 23 martie - Naziştii şi ucrainienii incendiază toţi locuitorii din Huta Werchobuska pentru adăpostirea evreilor.
- 4 aprilie - Bombardamentul masiv al aviaţiei anglo-americane asupra Bucureştiului produce 3000 de morţi şi 2000 de răniţi.
- 10 aprilie - Eliberarea Odesei.
- 12 - 15 aprilie - Eliberarea oraşselor Kerci, Simferopol, Eupatoria.
- aprilie - 3.000 soldaţi evrei (dintr-un total de 4.200) dezertaseră armata poloneză în Orientul Mijlociu. Unii se alături unităţilor Marii Britanii, alţii grupurilor teroriste precum Irgun. Printre ei se află şi Menachim Begin. Aproximativ 838 evrei vor îmbrăca uniforma poloneză pentru a înfrunta Germania
- 15 aprilie –
- Primul bombardament de noapte al aviaţiei britanice asupra României: 83 de bombardiere Wellington atacă Turnu-Severin
- Al doilea mare bombardament anglo-american asupra capitalei. Universitatea e distrusă parţial.
- mai - Lui Roosevelt i se prezintă dovezi ale vinovăţiei sovieticilor privind masacrul de la Katyn, dar el afirmă că este "absolut convins" de vinovăţia naziştilor
- 4 mai - În Owczarnia, 17 soldaţi AK sunt ucişi de către Armata Poporului, organizaţie secretă condusă de comunişti
- 18 mai
- Trupele generalului Wladyslaw Anders, al II-lea Corp polonez ataşat armatei britanice a XVIII-a, capturează Monte Cassino şi ridică un steag polonez asupra ruinelor
- A început deportarea masivă, din ordinul lui Stalin, a tătarilor crimeeni din Crimeea înspre Asia Centrală.
[modifică] Iunie-Iulie
- iunie - În primele şase luni ale anului 1944, AK ucisese 584 jandarmi germani, comparativ cu cei 361 din 1943
- 4 iunie - Trupele americane, britanice şi franceze eliberează Roma
- 5 iunie - Mai mult de 1.000 de bombardiere britanice aruncă 5000 de tone de bombe pe coasta Normandiei în pregătirea zilei Z
- 6 iunie - Sub comanda generalului american Eisenhower, este declanşată Operaţiunea Overlord, însemnând debarcarea aliaţilor în Normandia
- 10 iunie
- Trupele naziste au ucis aproape 650 de civili, locuitori ai satului Oradour-sur-Glane, Franţa
- Mai mult de 40 săteni sunt ucişi de către nazişti în Pikule pentru adăpostirea partizanilor polonezi
- 3 iulie - Trupele sovietice eliberează Minsk-ul
- 12 iulie - În lumina trădării sovieticilor şi atacurilor asupra AK, generalul Bor-Komorowski spune trupelor sale: "Trebuie să cooperăm cu sovieticii doar pentru a lupta împotriva Germaniei"
- 13 - 22 iulie - Armata Roşie încercuieşte şi distruge forţele germane şi ucrainiene (inclusiv divizia SS-Galizien) la Brody
- 17 iulie - Sovieticii arestează 6.000 soldaţi AK, în timp ce 1.000 scapă. Din iulie până în decembrie, aproximativ 30.000 soldaţi AK vor fi arestaţi în estul râului Wisla
- 20 iulie - Adolf Hitler supravieţuieşte complotului de la 20 iulie într-o încercare de asasinat condusă de Claus von Stauffenberg
- 20 - 29 iulie - Uniunea dintre forţele AK şi Armata Roşie cauzează 1.400 morţi în rândurile germanilor
- 21 iulie - Comitetul Polonez pentru Eliberarea Naţională este creat la ordinul lui Stalin pentru a stabili controlul asupra Poloniei
- 22 iulie - Comitetul Polonez pentru Eliberarea Naţională este declarat ca guvern provizoriu în Polonia
- 24 iulie - Lagărul de concentrare Majdanek, unde 360.000 oameni şi-au pierdut viaţa, este eliberat de către sovietici. Mai târziu în acelaşi an, URSS va folosi lagărul pentru a întemniţa membri ai miliţiei polone
- 25 iulie - Racheta experimentală V-2 care nu explodase este recoperată de către miliţia poloneză şi readusă în Marea Britanie cu un avion special
- 26 iulie - În Varşovia, prezenţa trupelor sovietice în apropiere, conduce la o decizie a miliţiei poloneze să se revolteze împotriva Germaniei înaintea sosirii Armatei Roşii
- 27 iulie - Mai multe mii de soldaţi AK sunt arestat de către sovietici după ce aceştia depuseseră armele
- 29 iulie - Radio Moscova îndeamnă locuitorii Varşoviei la revoltă: "Momentul când trebuie să acţionăm a sosit"
[modifică] August-Decembrie
- august - octombrie - NKVD interoghează 2.500 membri AK la Trzebuska. Cam 600 sunt executaţi şi îngropaţi în Pădurea Turza. Printre victime se află ucrainieni, bieloruşi şi lituanieni
- 12 august - Aliaţii eliberează Florenţa, Italia
- 23 august - Ion Antonescu este arestat. România se alătură trupelor Aliaţilor
- 24 august - Parisul este eliberat de sub stăpânire germană
- 25 august - Ungaria decide să continue războiul alături de Germania
- 29 august
- Delegaţia României pleacă la Moscova, pentru încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite
- Ziua Insurecţiei naţionale slovace. Sărbătoare naţională
- 31 august - Trupele sovietice au intrat în Bucureşti
- 3 septembrie - Aliaţii eliberează Bruxelles-ul
- 5 septembrie
- Armata a IV-a română opreşte ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei
- Sovieticii declară război Bulgariei
- 7 septembrie – Şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, şi-a înaintat demisia în semn de protest faţă de modul în care era tratată armata română şi faţă de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roşie. La 12 septembrie 1944, a doua oară, îşi dă demisia şi îşi exprimă refuzul de a accepta "ciuntirea şi destrămarea oştirii"
- 8 septembrie – Londra este lovită pentru prima dată de rachetele germane V2
- 12 septembrie - La Moscova, a fost semnată Convenţia de armistiţiu dintre guvernul român şi guvernele Naţiunilor Unite, prin care se consfinţea starea de fapt a ieşirii României din războiul antifascist şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei
- 13 octombrie - Riga, capitala Letoniei este eliberată de Armata Roşie
- 14 octombrie - Feldmareşalul german Erwin Rommel este ucis din ordinul lui Hitler
- 20 octombrie - Belgrad-ul este eliberat de partizanii iugoslavi şi Armata Roşie
- 21 octombrie - Aachen este primul oraş german care capitulează
- 25 octombrie
- Armata Roşie eliberează Kirkenes, primul oraş din Norvegia care este eliberat de sub ocupaţia nazistă
- Japonia lansează primul atac kamikaze în timpul Bătăliei de la Leyte Gulf
- 21 noiembrie – Armatele române duc lupte grele în nordul Ungariei pentru cucerirea Munţilor Bukk
- 29 noiembrie - Albania este eliberată de sub ocupaţia germană
- 2 decembrie – Ca protest faţă de încercarile de acaparare a puterii de către comunişti, miniştrii PNŢ şi PNL din guvernul Sănătescu îşi prezintă demisia. Este numit un nou guvern condus de generalul Nicolae Rădescu
- 18 decembrie – Armata a IV–a româna intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operaţiunile militare desfăşurate împotriva armatei germane
- 31 decembrie - Ungaria declară război Germaniei
[modifică] Alte evenimente
- 2 aprilie – Declaraţia U.R.S.S. privind garantarea suveranităţii şi integrităţii României cu condiţia capitulării necondiţionate.
- 26 aprilie – Formarea guvernului Andreas Papandreu în Grecia.
- 27 aprilie – Palatul de la Mogoşoaia este închiriat Ambasadei Elveţiei la Bucureşti
- 17 iunie - Islanda anunţă separarea sa definitivă de Danemarca şi se proclamă republică - ziua naţională
- 23 iunie - Scriitorul german Thomas Mann devine cetăţean american
- 7 noiembrie - Franklin Roosevelt a câştigat cel de-al patrulea mandat de preşedinte al SUA
[modifică] Arte, Ştiinţă, Literatură şi Filozofie
- 27 ianuarie - Premiera piesei Antigone de Jean Anouilh
- 28 februarie – Premiera comediei "Iata femeia pe care o iubesc" de Camil Petrescu, montată la Teatrul Naţional din Bucureşti
- 1 martie – Are loc premiera piesei "Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra
- 15 decembrie – Reapare la Bucureşti, zilnic, ultima serie a revistei "Bilete de papagal", director Tudor Arghezi (16 dec. 1944 – 12 feb. 1945)
- Constantin Noica publică Pagini despre sufletul românesc
- Petre P. Negulescu publică Destinul omenirii vol. IV
- Mircea Vulcănescu publică Dimensiunea românească a existenţei
- Tudor Vianu publică Filosofia culturii
- Albert Camus publică Neînţelegerea
[modifică] Naşteri
- 9 ianuarie - Jimmy Page, chitarist englez (Led Zeppelin)
- 24 ianuarie - Neil Diamond, cântăreţ american
- 20 mai - Joe Cocker, cântăreţ englez
[modifică] Decese
- 31 ianuarie - Jean Giraudoux, dramaturg francez (n. 1882)
- 1 februarie - Piet Mondrian, pictor olandez (n. 1872)
- 11 aprilie - Ion Minulescu, poet român (n. 1881)
- 31 iulie - Antoine de Saint-Exupéry, pilot şi scriitor francez (n. 1900)
- 1 septembrie - Liviu Rebreanu, dramaturg, romancier român (n. 1885)
- 2 octombrie - Barbu Fundoianu, critic, eseist, poet şi teoretician literar (n. 1898)
- 17 noiembrie - Magda Isanoş, poetă (n. 1916)
- 13 decembrie - Wassily Kandinsky, pictor de origine rusă (n. 1866)
- 20 decembrie - Nicolae Cartojan, biograf, cercetător literar, istoric literar, pedagog, publicist român (n. 1883)
- 30 decembrie - Romain Rolland, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (n. 1866)
[modifică] Premii Nobel
- Fizică - Isidor Isaac Rabi
- Chimie - Otto Hahn
- Medicină - Joseph Erlanger, Herbert Spencer Gasser
- Literatură - Johannes Vilhelm Jensen
- Pace - Crucea Roşie
[modifică] Bibliografie
- Istoria lumii în date - Editura enciclopedică română - 1972