5 februarie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

februarie
L	Ma	Mi	J	V	S	D
		1	2	3	4	5
6	7	8	9	10	11	12
13	14	15	16	17	18	19
20	21	22	23	24	25	26
27	28

2006

Luni: Ianuarie - Februarie - Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Zile: 3 februarie 4 februarie - 5 februarie - 6 februarie 7 februarie

5 februarie este a 36-a zi a calendarului gregorian.

[modifică] Evenimente

1535: Apare prima lege specifică referitoare la săraci şi aparţine Parlamentului din Paris, Franţa
1690: S-a încheiat, la Sibiu, tratatul dintre domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685 - 1693), şi Sfântul Imperiu Roman, reprezentat prin generalul imperial Donald Heissler
1861: La Sighet s–a înfiinţat "Asociaţia pentru cultura poporului român din Maramureş"
1867: S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania rămânea încorporată Ungariei, anulându-i-se autonomia
1876: Apare prima revistă română de medicină din Transilvania “Higiena şi şcoala”, editată de Paul Vasici–Ungureanu
1889: Ministrul de externe al României P.P. Carp cere Direcţiunii Generale a Telegrafelor şi Poştelor, din subordinea Ministerului de Interne, să ofere Agenţiei Telegrafice Române, care este în curs de organizare la Bucureşti, o "odae mare în casele ce ocupă". În aceeaşi zi, directorul general al telegrafelor şi poştelor răspunde că a luat măsurile cuvenite pentru ca de la 1/13 aprilie "să se pună la dispoziţiunea noii agenţii telegrafice române ce este în ajun a se înfiinţa" spaţiul solicitat. (24 ianuarie/5 februarie)
1905: A avut loc premiera piesei “Manasse” de Ronetti Roman, la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu Constantin Nottara în rolul principal
1919: A fost creată compania United Artist (UA), unele dintre cele mai mari studiouri cinematografice ale secolului trecut
1925: Stabilirea de relaţii diplomatice la nivel de legaţie între România şi Chile
1945: Demonstraţii împotriva guvernului Rădescu organizate şi plătite de bolşevici
1946: Anglia şi Statele Unite ale Americii recunosc guvernul condus de dr. Petru Groza şi reiau legăturile diplomatice cu România
1971: Aselenizarea navei cosmice americane "Appolo–14" (a fost lansată la 31 ianuarie 1971, comandant al navei fiind Alan Shepard)
1979: Are loc premiera filmului "Nea Mărin Miliardar" în regia lui Sergiu Nicolaescu, în rolul principal Amza Pellea
1983: Anişoara Cuşmir realizează un nou record mondial de sală la săritura în lungime (6,92 m)
1990: S-a înfiinţat, la Bucureşti, Muzeul Ţăranului Român, continuatorul unor îndelungate tradiţii muzeale datând încă din 1875 când, la propunerea lui Titu Maiorescu, se constituia, pe lângă Muzeul de Antichităţi, cea dintâi secţiune de artă textilă; la 1 octombrie 1906 a fost înfiinţat un muzeu autonom al artei ţărăneşti, "Muzeul de etnografie, artă naţională, artă decorativă şi industrială"
1991: România a fost aleasă membră a Comitetului ONU pentru Resurse Naturale, la sesiunea anuală a ESCOSOC (Consiliul Economic şi Social al ONU)
~~1991:~~ Franţa, Spania şi Italia au semnat protocolul cu privire la elaborarea unui sistem comun de rachete antiaeriene.
1999: Reuniunea Comitetului Internaţionalei Socialiste pentru Europa Centrală şi de Est (Bucureşti, 5–6)
2003: A intrat în vigoare Charta Constituţională a Serbiei şi Muntenegru, după adoptarea de către Parlamentul Federal de la Belgrad
2004: România a devenit membră de facto a NATO, toate cele 19 state membre ale NATO ratificând protocolul de aderare
~~2004:~~ Festivalul Internaţional de Film de la Berlin (5-15 februarie 2004)

[modifică] Naşteri

1851: Ştefan Hepites, fizician şi meteorolog, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române (5/17) (m. 15 septembrie 1922)
1866: Arthur Keith, anatomist şi antropolog scoţian (m. 7 ianuarie 1955)
1884: Czimir Funk, biochimist american de origine poloneză (1911), cel care a dat termenul „vitamina” (m. 20 noiembrie 1967)
1896: Nicolae Bagdasar, filosof, academician (m. 21 aprilie 1971)
1906: John Carradine, actor (m. 27 noiembrie 1988)
1919: Andreas Georgios Papandreou, omul politic grec (m. 23 iunie 1996)
1920: Irina Eliade, traducătoare şi prozatoare (m. 24 septembrie 1998)
1926: Matei Gheorghiu, actor (m. 29 octombrie 2003)
1928: Hristu Cândroveanu, critic literar şi poet
1931: Sumya Haruiya, directorul Asociaţiei de prietenie Japonia-România (din 1993)
1941: Kaspar Villiger, preşedinte al Confederaţiei Elveţiene în 2002
~~1941:~~ Barrett Strong, cântăreţ american
1945: Charlotte Rampling, actriţa britanică de film
1957: Mircea Romcescu, compozitor
1947: Alexandru Pintescu,scriitor, traducator (m. 30 aprilie 2002)
1965: Gheorghe Hagi, unul dintre cei mai valoroşi fotbalişti români din toate timpurile
1969: Bobby Brown, solist, soţul cântăreţei Withney Huston

[modifică] Decese

1597: Paul Miki, călugăr iezuit, unul din cei 26 de martiri din Nagasaki
1859: Alecu Russo, poet, prozator, eseist, memorialist şi critic literar, ideolog al generaţiei de la 1848 (n. 1819)
1939: Gheorghe Ţiţeica, matematician, deschizător de drumuri în geometria diferenţială, membru, vicepreşedinte (1924-1925) şi secretar general (1929-1939) al Academiei Române (n. 4/17 octombrie 1873)
1953: Iuliu Maniu, om politic, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc(1918-1926), apoi al Partidului Naţional Ţărănesc (1926-1933;1937-1947), al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), prim-ministru în mai multe rânduri (1928-1930, 1930, 1932-1933). A fost arestat în 1947, judecat şi condamnat la închisoare pe viaţă. (n. 8 ianuarie 1873)
1963: Ion Mihalache, unul dintre fondatorii Partidului Ţărănesc, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, ministru de Interne în guvernele Vaida–Voievod şi Iuliu Maniu (n. 1882)
1964: Dimitrie G. Dinicu, pedagog,teoretician muzical (n. 1898)
1978: Bogdan Catul pictor, fiul istoricului literar Gh. Bogdan-Duică (n. 1897)
1986: Grigore Băjenaru, scriitor (n. 1907)
1994: Marin Bucur, istoric literar, eseist, prozator (n. 12 decembrie 1929)
2002: Constantin Antonovici, sculptor, ucenic al lui Constantin Brâncuşi în perioada 1947 - 1951 (n. 1911)
2004: John Hench, desenatorul oficial al celebrului personaj animat Mickey Mouse
2005: Consiliul Naţional de Conducere a PNŢCD a decis schimbarea denumirii în Partidul Popular Creştin-Democrat (PPCD), cu scopul realizării proiectului de unificare a forţelor creştin-democrate şi populare din România într-un singur partid, sub această denumire.