Tropar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Troparul (din limba greacă τροπαριον, derivat de la τροπος, mod de a fi, dar şi: trop, ritm, melodie, mod melodic), în ritul bizantin, este o scurtă rugăciune care anunţă sau explică într-o formă poetică evenimentul liturgic prăznuit în acea zi sau care rezumă viaţa sfântului comemorat în ziua respectivă, în funcţie de calendarul bisericesc, şi care se cântă:

la sfârşitul vecerniei şi utreniei;
la începutul utreniei, după hexapsalm, în continuarea prochimenului «Dumnezeu e Domnul sau a versetelor aleluiatice;
la ceasurile mici, după psalmodie;
în alte împrejurări excepţionale.

[modifică] Scurt istoric

Troparele s-au adăugat foarte repede cultului Bisericii creştine primare, care a folosit iniţial imne şi rugăciuni de provenienţă biblică.

Deşi au putut fi la începuturi sub formă de proză liberă de orice regulă, cu timpul s-au impus în compoziţia troparelor reguli ritmice (pe baza accentului tonic) şi melodice care le-au transformat în adevărate strofe poetice.

Câteva din aceste compoziţii poetice specifice, care se citesc sau se cântă în diferite momente ale cultului liturgic, sunt: condacul, icosul şi stihirile.

Prin dezvoltarea artei compunerii troparelor s-a născut imnografia bisericească, care constituie astăzi o parte substanţială a cultului Bisericii creştine în general, şi al Bisericii de Răsărit în special.

La greci, ceea ce româneşte numim «tropar», se numeşte «apolytikion» («final»), câtă vreme τροπαριον se foloseşte pentru orice strofă.

Troparul bizantin corespunde antifoanelor mari din riturile occidentale, ce se cântă la vecernie şi utrenie înainte şi după Cântarea Mariei şi respectiv Cântarea lui Zaharia.

[modifică] Exemple

Troparul sfântului mare mucenic Gheorghe (care se cântă cu ocazia sărbătorii sfântului Gheorghe - 23 aprilie -, precum şi în bisericile închinate acestui sfânt): "Ca un apărător al celor robiţi şi celor săraci folositor, neputincioşilor doctor, conducătorilor ajutător, Purtătorule de biruinţă, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mantuiască sufletele noastre." - în format audio

[modifică] Legătură internă

Şaragan

[modifică] Bibliografie

Léon Clugnet, Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque, Paris, 1895.
Martine Roty, Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Etudes Slaves, Paris, 1992.
Preot Prof. Dr. Ene Branişte, Liturgica generală (ediţia a II-a revăzută şi completată), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1993.