Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions Buddha - Wikipedia

Buddha

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Imagine în piatră a lui Buddha.
Extinde
Imagine în piatră a lui Buddha.

Buddha (Sanskrit, Pali, altele: literal Cel Treaz, din rădăcina: √budh, "a trezi") este un titlu folosit în Budism pentru toţi cei care şi-au împlinit potenţialul de dezvoltare personală, descoperindu-şi luminarea (bodhi), deşi este adesea folosit pentru a se referi la Siddhartha Gautama, fondatorul Budismului.

În general, Budiştii nu îl consideră pe Siddhartha Gautama — care a trăit aproximativ între 623 î.Hr. şi 543 î.Hr., şi a obţinut bodhi în circa 588 î.Hr. — ca fiind primul sau ultimul Buddha. Din punctul de vedere al doctrinei Budismului clasic, Buddha este oricare persoană care redescoperă Dharma şi atinge luminarea, adunând suficientă karma pozitivă pentru a reuşi în acest scop. Au existat multe astfel de fiinţe de-a lungul timpului cosmic. Deci Gautama Buddha (cunoscut sub numele religios de Shakyamuni) este un membru al unei linii spirituale de Buddha Supremi, care vine din trecutul întunecat şi merge în viitorul îndepărtat. Predecesorul său imediat a fost Dipankara Buddha, şi succesorul său va fi numit Maitreya.

Budismul recunoaşte trei tipuri de Buddha, dintre care termenul simplu de Buddha este rezervat primului tip, acela de Samyaksam-buddha (Pali: Samma-Sambuddha). Obţinerea Nirvanei este acelaşi lucru, dar un Samyaksam-buddha deţine mai multe calităţi şi capacităţi decât celelalte două tipuri.

Istoricul Buddha pare să se fi prezentat nu ca zeu sau mântuitor, ci ca un profesor capabil să ghideze fiinţele simţitoare în afara samsarei. Nevertheless, multe forme ale Budismului recunosc tipul de mântuitor. Diferenţele teoretice dintre Buddha, bodhisattva, dharmapala (zeităţi protectoare), yidam ("zeităţi tutelare"), şi "zei" (Sanskrit deva, Tibetană lha) dispar în practică. În orice caz, toţi sunt văzuţi în contextul Budismului ca fiind fără existenţă fizică, calitate pe care nici o religie teistică ar oferi-o "zeului" său. Anumite învăţături ale lui Buddha din unele sutra Mahayana se opun cu fermitate ideii că nici Buddha (în stadiul extraordinar de Dharmakaya) nu este într-adevăr real pentru eternitate (vezi secţiunea "Eternul Buddha" de dedesupt): potrivit acestei doctrine mai puţin răspândite, doar tărâmul samsara nu are esenţă eternă, pe când dacă atribuim aceeaşi caracteristică lui Buddha, comitem o gravă ofensă şi ne îndepărtăm periculos de la calea autenticei Dharma (vezi Nirvana Sutra).

Sculptură din timpul dinastiei Tang a lui Amitabha Buddha, găsită în the Peştera Templului Izvorului Ascuns, Grotele Longmen, China.
Extinde
Sculptură din timpul dinastiei Tang a lui Amitabha Buddha, găsită în the Peştera Templului Izvorului Ascuns, Grotele Longmen, China.

Fericirea din Nirvana, conform Budismului, este accesibilă tuturor fiinţelor — deşi ortodoxismul presupune că mai întâi trebuie să te naşti ca om. Accentuând această universalitate, Budismul se referă la mulţi Buddha şi de asemenea la mulţi bodhisattva - fiinţe încredinţate Luminării, care jură

  • (din punctul de vedere al Nikaya) să îşi amâne propria Nirvana pentru a-i ajuta pe alţii în drumul lor, sau
  • (din punctul de vedere al Mahayana) să asigure Trezirea/Nirvana pentru ei înşişi întâi şi doar apoi să continuie să elibereze toate celelalte fiinţe din suferinţă pentru totdeauna.

Cuprins

[modifică] Eternul Buddha

Statuie a lui Buddha în Hyderabad, India.
Extinde
Statuie a lui Buddha în Hyderabad, India.

Ideea unui Buddha etern este o noţiune de obicei asociată cu scriptura Mahayana, Lotus Sutra. Acea sutra ne arată că Buddha a devenit Treaz acum un număr infinit, nemăsurabil, de neconceput de miliarde de ere ("kalpas") şi că viaţa sa este "pentru totdeauna existentă şi interminabilă". Dintr-o perspectivă umană, se pare că Buddha a existat mereu. De fapt, însăşi sutra nu conţine în mod direct fraza "eternul Buddha"; totuşi noţiuni similare se găsesc în alte scripturi Mahayana, notabilă fiind Mahaparinirvana Sutra, care îl prezintă pe Buddha ca cel mai real, eternul ("nitya"/ "sasvata"), neschimbătorul, preafericitul, purul Eu (Atman) care, ca şi Dharmakaya, nu cunoaşte început sau sfârşit. Regele Tantra Atoate-Creator conţine în plus o viziune panteistică a lui Samantabhadra Buddha ca eternul, primordialul Buddha, Mintea Trezită a bodhi, care spune: "Din vremurile antice, eu sunt Buddha celor trei timpuri [trecut, prezent şi viitor]." Noţiunea unui Buddha etern găseşte poate rezonanţă în ideea mai timpurie a unei eterne Dharma/Nirvana, despre care se zice că este întrupată în Buddha.

Doctrina unui Buddha etern nu este, în orice caz, o trăsătură a Budismului Theravada. Bătrânii Şcolii de Budism, care susţine că păstrează învăţăturile originale ale lui Buddha încă de la primul mare recital (al doilea a condus la divizarea în Theravada şi Mahayana), pun mare valoare pe cuvintele Maestrului că 'nimeni nu este etern', şi cred că până şi viaţa celor luminaţi are, într-adevăr, un sfârşit.

De asemenea, în Theravada apare şi noţiunea de anatta, ca una dintre 'trilakshana' (cele trei caracteristici ale realităţii): aceasta reprezintă ideea că nu există o entitate definită, fixată, neschimbătoare constituind o "persoană" care trece dintr-o viaţă în alta; interpretarea Theravadină (ca şi cea a majorităţii şcolilor budiste) asupra "anatta" neagă de asemenea existenţa unui suflet fixat, neschimbător, personal. Conceptul care ia locul sufletului este 'Bhava' ("devenirea"), care este un flux continuu de energii proiectate karmic, care derivă din şi dau naştere gândurilor şi emoţiilor.

Pe de altă parte, Budismul Mahayana consideră aceste învăţături ca fiind incomplete şi oferă doctrina complementară a unei Individualităţi pure (ipostaza eternă, deşi nesubstanţială, a lui Buddha) care nu mai generează karma şi care există pentru eternitate în tărâmul Nirvana, din sfera căruia poate fi trimis ajutor fiinţelor lumeşti suferinde sub forma unor diverşi Buddha fizici tranzitorii ("nirmanakayas"). Deşi corpurile acestor Buddha întrupaţi sunt pradă bolilor, degradării şi morţii - ca toate lucrurile nepermanente - Tathagata salvatoare sau Dharmakaya din spatele lor este întotdeauna liberă de neputinţă, nepermanenţă sau mortalitate. Este acest Dharmakaya-Buddha transcendent şi totuşi omniprezent cel care este prezent în anumite sutre Mahayana importante şi prezentat ca fiind inşanjabil şi etern şi este legat foarte strâns de însăşi Dharma. Conform Mahayana Mahaparinirvana Sutra, fiinţele lumeşti nu reuşesc să vadă eternitatea lui Buddha şi a Adevărului său (Dharma). Buddha comentează acolo: "Eu spun că cei care nu ştiu că Tathagata Buddha este etern sunt cei orbi din punct de vedere congenital." Această opinie, trebuie notat, este străină de Budismul Theravada obişnuit. Buddha s-a născut si a trait în Nepal.

[modifică] 32 de Semne ale lui Buddha

1. Calcă cu toată talpa odată
2. Tălpile îi sunt imprimate cu roţi
3. Are călcâie ascuţite
4. Are degetele de la mâini şi de la picioare lungi
5. Are mâini şi picioare fine şi fragile
6. Are membrane interdigitale la mâini şi picioare
7. Are picioare arcuite
8. Picioarele sale sunt ca cele ale unei antilope
9. Când stă în picioare, mâinile îi ajung până la genunchi
10. Organul său masculin este acoperit cu o teacă
11. Tenul lui are o strălucire aurie
12. Pielea lui e atât de fină încât nici praful nu se poate depune pe ea
13. Fiecare fir de păr de pe pielea lui creşte dintr-un singur por
14. Părul de pe pielea lui este negru-albăstrui, creţ şi îndreptat spre dreapta
15. Membrele sale sunt drepte ca cele ale unui zeu
16. Există şapte suprafeţe covexe pe suprafaţa corpului său - patru îndărătul membrelor, două îndărătul umerilor şi una în spatele trunchiului
17. Toracele său este ca acela al unui leu
18. Ridul dintre umerii săi este absent
19. Corpul său e perfect proporţionat - anvergura braţelor este egală cu înălţimea
20. Gâtul şi umerii săi sunt echilibrat proporţionaţi
21. Gustul său este extrem de sensibil
22. Maxilarele sale sunt ca cele ale unui leu
23. Are 40 de dinţi
24. Dinţii lui sunt la fel
25. Nu are spaţii între dinţi
26. Dinţii lui sunt albi şi strălucitori
27. Are o limbă lungă
28. Are o voce divină
29. Are ochii de un albastru intens
30. Are genele ca cele ale unui bou
31. Are păr alb moale crescând între sprâncene
32. Capul său are forma unui turban
33. E mereu gras si cu burta

[modifică] Nume ale Buddha

În cele mai multe ţări Theravada, există un obicei al Budiştilor să ţină festivaluri complexe pentru a-i onora pe cei 28 de Buddha. În Cronici ale Buddha (Buddhavamsa), se face referire la doar 24 de Buddha apăruţi înaintea lui Gautama Buddha.

Următoarele sunt numele celor 28 de Buddha:

1. Tanhankara, 2. Medhankara, 3. Saranankara, 4. Dipankara, 5. Kondnna, 6. Managala, 7. Sumana, 8. Revata, 9. Sobhita, 10. Anomadassi, 11. Paduma, 12. Narada, 13. Padumuttara, 14. Sumedha, 15. Sujata, 16. Piyadassi, 17. Atthadassi, 18. Dhammadassi, 19. Siddhatta, 20. Tissa, 21. Pussa, 22. Vipassi, 23. Sikhi, 24. Vessabhu, 25. Kakusandha, 26. Konagamana, 27. Kassapa, 28. Gautama

[modifică] Surse

  • The Threefold Lotus Sutra (Kosei Publishing, Tokyo 1975), tr. by B. Kato, Y. Tamura, and K. Miyasaka, revised by W. Soothill, W. Schiffer, and P. Del Campana
  • The Mahayana Mahaparinirvana Sutra (Nirvana Publications, London, 1999-2000), tr. by K. Yamamoto, ed. and revised by Dr. Tony Page
  • The Sovereign All-Creating Mind: The Motherly Buddha (Sri Satguru Publications, Delhi 1992), tr. by E.K. Neumaier-Dargyay
  • Buddha - The Compassionate Teacher (2002), by K.M.M.Swe

[modifică] Vezi şi

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Buddha
  • Listă de zei
  • Trikaya
  • Listă de fondatori ai marilor religii
  • Statuile Buddha din Bamiyan
  • Listă de presupuşi Buddha
  • Buddha-nature
  • Tathagatagarbha
  • Atman (Budism)
  • Dumnezeu în Budism

[modifică] Legături externe

THIS WEB:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2006:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu