Astronom

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Johannes Hevelius a fost recunoscut pentru lucrările sale asupra petelor solare şi a fost primul care a studiat suprafaţa Lunii.

Un astronom sau astrofizician este o persoană care se ocupă cu astronomia sau astrofizica.

Cuprins

1 Interesul manifestat pentru cercetarea bolţii cereşti
2 Fundamentul astrologic
3 Câţiva astronomi celebri
4 Astronomul modern
5 Activităţi curente efectuate de astronomi
6 Vezi şi
7 Legături externe
8 Referinţe

[modifică] Interesul manifestat pentru cercetarea bolţii cereşti

Diferitele culturi din lume au arătat interes pentru bolta cerească încă din timpuri preistorice. În mod independent, unele dintre aceste culturi au început să sprijine grupuri de scribi sau preoţi care s-au dedicat ei înşişi observării corpurilor cereşti. Observarea mişcării planetelor şi predicţia mişcării lor viitoare a fost ocupaţia de căpetenie a astronomiei în antichitate. În cadrul culturii europene se crede în general că astronomia îşi are începuturile în Mesopotamia antică. Studii recente ale manuscriselor babiloniene au arătat că anticii mesopotamieni stăpâneau cu o mare acurateţe bolta cerească a noptilor antice.

[modifică] Fundamentul astrologic

Este important de recunoscut că înainte de 1750, cu aproximaţie, astrologia era considerată o ştiinţă în strânsă legătură cu astronomia. În Babilonia antică cele două au fost considerate ca fiind practic identice.¹

Astronomii, spre deosebire de majoritatea oamenilor de ştiinţă, nu pot interacţiona cu obiectele pe care le studiază. În schimb pot efectua observaţii detaliate în urma cărora rezultă descoperiri importante. În general astronomii folosesc telescoape sau alte echipamente imagistice pentru a face observaţiile de rigoare. Profesia în sine este "presărată" cu călătorii în locuri îndepărtate şi pe distanţe mari pentru completarea studiilor respective.

[modifică] Câţiva astronomi celebri

Astronom	Contribuţie
Hipparchus şi Ptolemeu	Au determinat poziţiile a aproape 1 000 de stele vizibile cu ochiul liber, au încercat să explice enigmele astronomiei prin prisma modelului geocentric (singurul cunoscut în epocă) şi au clasificat stelele după magnitudinea aparentă.
Aristarchus din Samos	Prima persoană cunoscută care a propus modelul heliocentric al universului. A încercat să calculeze mărimile lunii şi a soarelui şi distanţele până la ele.
Nasir al-Din al-Tusi	Acest astronom persan a făcut prima expunere publică a întregului sistem de trigonometrie plană şi sferică. A realizat tabele ale mişcărilor planetare cu o mare acurateţe şi a stabilit denumiri pentru multe dintre stele A dezvoltat cuplul Tusi care reduce mişcarea liniară la o sumă de două mişcări circulare. A calculat de asemenea valoarea de 51' pentru precesia echinocţiilor şi a contribuit la construcţia şi utilizarea astrolabului.
Nicolaus Copernic	Primul exponent al heliocentrismului din vremurile moderne.
Tycho Brahe	A dezvoltat multe instrumete astronomice importante şi a realizat multe măsurători de o mare acurateţe ale bolţii cereşti prin îmbunătăţirea metodologiei ştiinţifice şi prin realizarea de instrumete la o scară largă. Măsurătorile sale ale orbitei planetei Marte au contribuit foarte mult la dezvoltarea astronomiei.
Johannes Kepler	A sugerat orbitele eliptice ale planetelor şi a propus Legile lui Kepler ale mişcării corpurilor cereşti.
Galileo Galilei	A fost primul care a utilizat telescopul pentru a observa bolta cerească. A fost condamnat prin arest la domiciliu pentru descoperirile sale de către edictul dat de Inchiziţie, care a fost ridicat 359 de ani mai târziu de către Papa Ioan Paul al II-lea.
Isaac Newton	A publicat Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (1687), conţinând "Legile mişcării ale lui Newton", care sunt fundamentale pentru fizica mecanică şi care explică legile mişcărilor planetare ale lui Kepler. A prezis orbitele planetelor.
Subrahmanyan Chandrasekhar	Multe lucrări asupra proceselor interne ale stelelor, cunoscut mai ales pentru determinarea efectului relativităţii speciale asupra stelelor, fiind primul care a calculat limita Chandrasekhar, fără a folosi un calculator, pe când era într-o călătorie la bordul unei nave.
Henrietta Swan Leavitt	A catalogat stelele cu Cefeide variabile din Norii lui Magellan, în 1912 a descoperit relaţia dintre luminozitate şi periodicitate în Cefeide, conducând la opera de mai târziu a lui Ejnar Hertzsprung.
Ejnar Hertzsprung	A determinat distanţa către mai multe Cefeide, când au fost detectate Cefeide în altă/alte galaxii cum ar fi galaxia Andromeda, astfel putând fi determinată distanţa la acele galaxii.
Edwin Hubble	A descoperit expansiunea universului, denumită (Legea lui Hubble). Telescopul Spaţial Hubble a fost numit în cinstea sa.

Există de asemenea un binecunoscut tablou al pictorului Johannes Vermeer intitulat Astronomul, care este adesea legat de Geograful, un alt tablou celebru al său. Aceste picturi se crede că sunt menite să reprezinte influenţa tot mai mare a demersului ştiinţific în Europa în vremea realizării lor: 1668-69.

[modifică] Astronomul modern

Progresul în ştiinţă şi tehnologie a dat naştere la multe categorii de astronomi. Progresele efectuate în domeniul tehnologiei imaginii au dus la o dezvoltare fără precedent a observaţiilor imagistice şi infra-imagistice ale fenomenelor cereşti, atât diurne cât şi nocturne. Răspândirea pe Internet a informaţiilor legate de spaţiul cosmic a făcut ca multe dintre fenomene să poată fi observate de către tot mai mulţi astronomi, mai ales formarea aurorelor polare, apariţiile de comete şi ocultaţiile. Dezvoltarea soft-urilor care permit ghidajul telescoapelor şi camerelor de luat vederi, precum şi măsurătorile foarte precise ale vitezei luminii au făcut posibile realizarea de imagini de înaltă calitate şi de aducerea unor contribuţii majore ale multor astronomi în cercetarea spaţiului cosmic, mult mai mult decât în trecut. În plus, acum a apărut un nou tip de astronom: constructorul de situri Web şi cel ce realizează popularizarea ştiinţei, care realizează răspândirea prin Internet a imaginilor şi informaţiilor astronomice, de asemenea încurajând dezvoltarea astronomiei prin popularizarea atât a imaginilor cât şi a tehnicii. Chiar şi prin descoperirea recentă a unor cratere terestre de impact de către aşa-zişii "astronomi de fotoliu", care utilizează Google Earth, poate să valideze acest tip de astronom. Astronomii sunt adesea matematicieni, efectuând mai degrabă calcule decât observaţii asupra bolţii cereşi şi prelevării de imagini astronomice. Observarea, măsurarea şi răspândirea evenimentelor legate de ocultaţii constituie o activitate în creştere, de o importanţă covârşitoare în a aduce noi informaţii care să ajute la predicţiile viitoare asupra corpurilor cereşti, cum ar fi forma lunii, asteroizilor şi planetelor, cu o foarte mare acurateţe şi presupunând investiţii minime în echipament.

Graniţa dintre noţiunea de astronom amator şi cea de astronom profesionist este mai estompată decât oricând, astronomii amatori aducând contribuţii importante în multe domenii ale cunoaşterii, adesea foarte importante, cum ar fi spre exemplu descoperirea unei planete prin efectul de lentilă gravitaţională. Diviziunea amintită este mai mult de ordin "didactic", în cadrul astronomiei aceasta practic nu există.

[modifică] Activităţi curente efectuate de astronomi

măsurarea datelor orbitale ale corpurilor cereşti
măsurarea compoziţiei chimice ale corpurilor cereşti
măsurarea valorilor luminoase ale obiectelor cereşti
fotografierea şi cercetarea activităţii solare
cercetarea aurorelor polare
vizualizarea cometelor
activităţi de predare a astronomiei
constucţia de situri web cu conţinut astronomic
promovarea astronomiei
activarea în grupurile de ştiri de pe internet cu conţinut astronomic.
efectuarea de călătorii în locuri unde se produc evenimemte astronomice, cum ar fi eclipse, unde se găsesc telescoape speciale, unde se ţin conferinţe pe teme de astronomie etc.
dezvoltarea instrumentelor optice
dezvoltarea de echipamente electronice cu rol în activitatea astronomică
observarea evenimentelor astronomice, înregistrarea şi răspândirea informaţiilor cu caracter astronomic.