7 mai
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
mai | ||||||
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 31 | ||||
2006 |
Luni: Ianuarie Februarie Martie Aprilie - Mai - Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Zile: 5 mai 6 mai - 7 mai - 8 mai 9 mai
7 mai este a 127-a zi a calendarului gregorian.
[modifică] Evenimente
- 1211: După această dată are loc colonizarea Cavalerilor teutoni, în Ţara Bârsei, de către regalitatea maghiară
- 1741: Episcopul greco–catolic Inocenţiu Micu-Klein este silit, din cauza memoriilor prin care cerea drepturi egale pentru români, indiferent de confesiune, să renunţe la funcţia sa şi să se exileze la Roma
- 1824: Simfonia a IX-a în Do Minor de Ludwig van Beethoven a avut premiera la Viena
- 1832: Otto de Bavaria a fost ales de Marile Puteri, în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Londra, rege al Greciei. A fost ales şi de Adunarea Naţională, la 8 august, sub numele de Otto I (1832–1862)
- 1877: “Gazeta de Transilvania” publică scrisoarea lui George Bariţiu – "Epistolă respectuoasă către femeile noastre", prin care îndeamna pe româncele din Ardeal să formeze comitete de strângere a donaţiilor pentru ajutorarea armatei române şi a răniţilor de pe front
- Geneva privind Crucea Roşie Internaţională Guvernul României a aderat la Convenţia de la
- 1884: A fost asasinat politicianul şi omul de stat turc Midhat-Paşa, de către agenţii sultanului Abdul-Hamid al II-lea
- 1895: A avut loc demonstraţia funcţionării primei staţii de radiorecepţie, de către savantul rus Aleksandr Popov
- 1918: România, fiind separată de aliaţii din vest, este forţată să semneze tratatul de pace de la Bucureşti cu Puterile Centrale
- 1925: Au fost înfiinţate Camerele de comerţ şi de industrie
- 1945: Al doilea război mondial: Şefii militari germani capitulează fără condiţii la Reims, Franţa, în faţa generalului american Eisenhower.
- 1946: Se desfaşoară, la Bucureşti, procesul mareşalului Ion Antonescu (1882–1946), conducător al României în perioada 1940–1944, şi al lui Mihai Antonescu (1904–1946), ministru de Externe şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri între 1941–1944. Au fost condamnaţi la moarte şi executaţi la 1 iunie 1946
- 1955: URSS semnează tratatul de pace cu Franţa şi Marea Britanie
- 1960: Sovietul Suprem îl alege pe Leonid Brejnev în funcţia de preşedinte al Prezidiului în locul mareşalului Kliment Vorosilov care, la 79 de ani, s–a retras din viaţa publică
- 1986: Echipa de fotbal "Steaua” Bucureşti a cucerit, pentru prima dată în istoria fotbalului românesc, Cupa Campionilor Europeni, învingând în finală, după executarea loviturilor de la 11 m, cu 2–0, echipa spaniolă "FC Barcelona". Portarul Hellmut Duckadam, a reuşit o performanţă unică în lume – a aparat 4 lovituri de la 11 metri. Meciul s–a disputat la Sevilla, pe stadionul "Ramon Sanchez Pizjuan"
- 1987: A fost anunţată, oficial, extragerea primelor cantităţi de ţiţei din subsolul marin al platoului continental românesc al Marii Negre
- 1990: Doi schiori norvegieni, fără câini şi alte mijloace de transport, au ajuns cu bine la Polul Nord
- 1995: Jacques Chirac învinge la alegerile prezidenţiale din Franţa.
- 1999: Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită ecumenică în România ; a fost prima vizită, în ţara noastră, a unui Suveran Pontif (7– 9 mai 1999)
- Iugoslavia, avioanele NATO au bombardat din greşeală ambasada Chinei din Belgrad, ucigând trei persoane şi rănind alte 20. În timpul acţiunilor militare din
- 2000: Ceremonia de investitură a lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte al Rusiei, în urma alegerilor de la 26 martie 2000.
- 2003: Academia de Ştiinte şi Literatură din Mainz a acordat Premiul de literatură pentru autori de limba germană pe 2003 pentru: Cristoph Meckel, Harald Weinrich şi Herta Müller, cunoscută autoare originară din România
[modifică] Naşteri
- 1833: Johannes Brahms, compozitor, pianist şi dirijor german (d. 1897)
- 1840: Piotr Ilici Ceaikovski, compozitor rus (d. 1893)
- 1867: Wladyslaw Stanislaw Reymont, scriitor polonez, laureat al Premiului Nobel (d. 1925)
- 1878: Stanislawa Wysocka, actriţă şi regizoare poloneză
- 1886: Rudolf Schwietzer-Cumpănă, pictor şi grafician român
- 1892: Iosip Broz Tito, om politic şi de stat, preşedintele Iugoslaviei în perioada 1953–1980 (d. 1980)
- 1901: Gary Cooper, actor american (d. 1961)
- 1903: Nicolai Zabolotski, poet rus
- 1905: Elly Roman, compozitor român (d. 1996)
- 1909: Edwin H. Land, inventator american (d. 1991)
- 1918: Miroslav Cozlovschi, profesor din Republica Moldova, doctor în ştiinţe fizico-matematice
- 1919: Eva Perón, soţia preşedintelui Juan Perón (d. 1952)
- 1924: Matty Aslan, regizor, scenarist al filmului de animaţie (d. 1995)
- 1931: Ştefan Iureş, scriitor
- 1933: Silvia Popovici, actriţă (d. 1993)
[modifică] Decese
- 399 î.Hr.: Socrate, filosof grec
- 973: Otto cel Mare, împărat romano-german
- 1793: Pietro Nardini, violonist, compozitor şi pedagog italian (n. 1722)
- 1800: Nicola Piccini, compozitor italian (n. 1728)
- 1825: Antonio Salieri, compozitor şi dirijor italian (n. 1750)
- 1920: Constantin Dobrogeanu-Gherea, critic literar (n. 1855)
- 1937: George Topârceanu, poet (n. 1886)
- 1938: Octavian Goga, poet, dramaturg, om politic (n. 1881)
- 1941: James George Frazer, etnograf englez (n. 1854)
- 1942: Felix Weingartner, dirijor şi compozitor iugoslav (n. 1863)
- 1964: Septimiu Bucur, scriitor (n. 1915)