Walter Gropius
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Walter Adolph Gropius (n. 18 mai 1883, Berlin, Germania - d. 5 iulie 1969, Boston, Massachusttes, SUA), arhitect şi pedagog german, fondator şi director al Bauhaus, unul din marii arhitecţi ai secolului 20, care a trăit şi creat în Germania, până în 1934, şi apoi în Statele Unite ale Americii, din 1937 până la moartea sa.
Cuprins |
[modifică] Viaţa personală şi profesională în Germania
Născut în Berlin, Walter Gropius a fost cel de-al treilea fiu al lui Walter Gropius, un specialist şi expert în arhitectură şi construcţii, angajat al guvernului, şi Manon Auguste Pauline Scharnweber (* 1855 - † 1933), a cărei familie deţinea o proprietate lângă Berlin.
Precum tatăl său, Walter Gropius a fost un arhitect. Clădirile designate de el foloseau materiale extrem de moderne la vremea respectivă, aşa cum ar fi: beton, beton armat, structuri de oţel şi cărămizi de sticlă. Nu întâmplător, lucrările sale arhitecturale sunt comparate frecvent cu artefacte vizuale, cel mai adesea cu picturi abstracte.
[modifică] Bauhaus
În anul 1919 Gropius a fondat Bauhaus, termen ce este utilizat pentru a desemna atât Staatliches Bauhaus, o şcoală de artă, design şi arhitectură originară din Germania, activă între 1919 - 1933, respectiv un curent artistic extrem de influent în arhitectura, artele plastice, designul, mobilierul şi decorările interioare ale secolului 20. Ambele sensuri ale termenului Bauhaus sunt desigur strâns legate de Walter Gropius.
Studenţii de la Staatliches Bauhaus erau educaţi interdisciplinar şi complex ca arhitecţi, constructori, designeri, fotografi, pictori, creatori de mobilier şi textile, etc.. În acelaşi timp, erau stimulaţi să utilizeze materiale noi, specifice producţiei de masă, având ca produs final al activităţii lor clădiri, în special industriale, furnizate "la cheie."
Scopul declarat programatic al lui Walter Gropius era clădirea livrată integral, de la designul arhitectural iniţial până la mobilarea încăperilor şi decorarea acestora cu artefacte. Tot în spiritul viziunii sale integratoare a habitatului uman, atât a celui personal cât şi a celui profesional, Gropius argumenta prin demonstrare conceptul de eficienţă arhitecturală, prin care un astfel de ansamblu de clădiri era realizat arhitectural şi constructiv cu mijloace materiale, financiare şi umane minime.
[modifică] Viaţa de familie
Gropius s-a căsătorit cu Alma Schindler după moartea soţului acesteia, Gustav Mahler. Casătoria lor nu a durat prea mult, mai târziu Alma recăsătorindu-se cu Franz Werfel.
Împreună au avut o fată, Manon, născută în 1916. Din păcate, Manon a murit, de poliomelită la vârsta de 18 ani. Compozitorul Alban Berg, unul din prietenii lui Walter Gropius, a scris un concert de vioară dedicat memoriei lui Manon Gropius. Pe de altă parte, Walter şi Alma sunt menţionaţi în cântecul Alma scris de Tom Lehrer.
[modifică] Anglia şi, apoi, Statele Unite ale Americii
În 1934, după ce naziştii închiseseră Staatliches Bauhaus în 1933, Gropius a părăsit Germania, unde era absolut clar că urma să devină un "duşman al poporului," conform politicii de stat xenofobe şi rasiale a naziştilor, deşi era german "pur", arian. Pentru început, între 1934 şi 1937 a trăit şi locuit în Marea Britanie, fiind implicat în proiectul Isokon.
În 1937 se va stabili în Statele Unite ale Americii unde va rămâne până la sfârşitul vieţii sale.
[modifică] Casa Gropius
Imediat va proiecta şi construi o casă fanion, o casă programatică pentru viziunea sa arhitecturală, Casa Gropius. Casa este localizată în rurala Noua Anglie (New England), în localitatea Lincoln, statul Massachusetts, fiind un exemplu superb a ceea ce reprezenta stilul Bauhaus adaptat noii sale patrii şi timpurilor ce urmau să vină.
De altfel, Casa Gropius a fost una dintre clădirile ce au exercitat o imensă influenţă asupra arhitecturii nu numai în Statele Unite, dar şi pretutindeni, fiind considerată un exemplu elocvent de ceea ce fost numit prompt, de către critici şi cunoscători, ca modernism internaţional sau noul stil internaţional. Termenul nu i-a plăcut deloc lui Gropius, crezându-l deplasat şi total neadecvat, subliniind: "Am construit-o [casa] astfel încât să absorb în propria mea concepţie acele caracteristici ale arhitecturii Noii Anglii pe care le-am considerat vii şi potrivite construcţiei casei." [1].
Profesional, atât Walter Gropius cât şi Marcel Breuer, considerat de mulţi ca protejatul lui Gropius, fuseseră invitaţi ca să predea la Harvard Graduate School of Design din Cambridge, Massachusetts, începând cu anul universitar ce începea în 1937, toamna. Cei doi au mai colaborat, până în anul 1941, când carierele lor au luat direcţii diferite, şi la realizarea proiectului Aluminum City Terrace din statul Pennsylvania.
În anul 1944, Walter Gropius a devenit cetăţean naturalizat al Statelor Unite ale Americii.
[modifică] Anii TAC
În anul 1945, Gropius a fondat firma TAC (The Architects' Collaborative), o firmă de arhitectură pe care a constituit-o cu un grup de (pe atunci) tineri arhitecţi americani, firmă ce a devenit în timp una dintre cele mai bine cunoscute şi respectate firme în domeniu. Printre altele, stilul promovat de TAC, dar şi de Gropius însuşi, a fost adeseori numit The New Bauhaus.
Printre arhitecţii şi colaboratorii săi iniţiali se numără şi Norman C. Fletcher, Jean B. Fletcher, John C. Harkness, Sarah P. Harkness, Robert S. MacMillan, Louis A. MacMillen şi Benjamin C. Thompson, toţi deveniţi ulterior nume cunoscute în arhitectura americană şi de pretutindeni.
[modifică] Epitaf
Walter Gropius a murit în anul 1969 în Boston, Massachusetts la frumoasa vârstă de 86 de ani. Ca o concluzie succintă a personalităţii sale se poate spune despre el că avea un acut simţ al realului şi că era văzut adesea purtând costume clasice cu un papillon (în limba engleză, bowtie).
Printre studenţii săi s-a numărat şi scriitorul şi teoreticianul Sigfried Giedion.
Printre altele, Gropius este amintit nu numai ca unul dintre cei mai influenţi arhitecţi ai secolului 20, fondator al Bauhaus, realizator de clădiri având o marcă inconfundabilă, dar şi prin numele unui întreg complex arhitectural al Berlinului de azi, districtul Gropiusstadt.
[modifică] Clădiri importante
- Fagus Works, Alfeld an der Leine, Germania -- faza 1. 1910 - 1911 faza 2. 1913 - 1914, construcţie terminată în 1925;
- Clădirea fabricii Landmaschinenfabrik Gebruder Kappe & Co., Alfeld an der Leine, 1922 - 1924;
- Locuinţa personală a profesorului Felix Auerbach, Jena, 1924;
- Clădirea şcolii de stat Bauhaus, Bauhaus, Dessau, 1925 - 1926, Dessau, Germania;
- Meisterhäuser (locuinţele profesorilor care au predat la Staatsliches Bauhaus), Dessau, 1925 - 1926;
- Două case în cadrul proiectului Weißenhofsiedlung în Stuttgart, 1927;
- Locuinţa personală a doamnei Therese Zuckerkandl, Jena, 1927 - 1929;
- Casa Gropius, 1937 - 1938, Lincoln, Massachusetts, S.U.A.;
- Packaged House System împreună cu Konrad Wachsmann, Lincoln, Massachusetts, S.U.A., 1941 - 1943;
- Attleboro Junior High School (1948);
- Harvard Graduate Center (1949 - 1950), Cambridge, Massachusetts, S.U.A. (The Architects' Collaborative); [2]
- Locuinţa Stichweh, Hannover, 1952 - 1953;
- Ambasada Statelor Unite în Grecia, Atena, 1956 – 1961;
- Universitatea din Baghdad (1957 - 1960);
- Pan Am Building (astăzi Metlife Building), (1958 - 1963), New York, New York, împreună cu Pietro Belluschi şi cu arhitecţii proiectanţi Emery Roth & Sons;
- Interbau Apartment Blocks (1957), Hansaviertel Berlin, Germania, cu TAC şi Wils Ebert;
- Gropiusstadt, Berlin, cartier al fostului Berlin de Vest, construit în 1960, cu TAC;
- Wayland High School (1961), proiect ce a câştigat un concurs;
- John F. Kennedy Federal Building (1963 - 1966);
- Fabrica de porţelan din Rosenthal am Rotbühl -- în germană Porzellanfabrik Rosenthal am Rotbühl, Selb, 1965.
[modifică] Publicaţii semnate Walter Gropius
[modifică] Galerie de imagini
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
