Tabelul periodic al elementelor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Tabelul periodic al elementelor, numit şi tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabulară elementele chimice aranjate în funcţie de proprietăţile fizice şi chimice ale acestora.

Grupă →	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16	17	18
Perioadă
1	1 H																	2 He
2	3 Li	4 Be											5 B	6 C	7 N	8 O	9 F	10 Ne
3	11 Na	12 Mg											13 Al	14 Si	15 P	16 S	17 Cl	18 Ar
4	19 K	20 Ca	21 Sc	22 Ti	23 V	24 Cr	25 Mn	26 Fe	27 Co	28 Ni	29 Cu	30 Zn	31 Ga	32 Ge	33 As	34 Se	35 Br	36 Kr
5	37 Rb	38 Sr	39 Y	40 Zr	41 Nb	42 Mo	43 Tc	44 Ru	45 Rh	46 Pd	47 Ag	48 Cd	49 In	50 Sn	51 Sb	52 Te	53 I	54 Xe
6	55 Cs	56 Ba	*	72 Hf	73 Ta	74 W	75 Re	76 Os	77 Ir	78 Pt	79 Au	80 Hg	81 Tl	82 Pb	83 Bi	84 Po	85 At	86 Rn
7	87 Fr	88 Ra	**	104 Rf	105 Db	106 Sg	107 Bh	108 Hs	109 Mt	110 Ds	111 Rg	112 Uub	113 Uut	114 Uuq	115 Uup	116 Uuh	117 Uus	118 Uuo

* Lantanide				57 La	58 Ce	59 Pr	60 Nd	61 Pm	62 Sm	63 Eu	64 Gd	65 Tb	66 Dy	67 Ho	68 Er	69 Tm	70 Yb	71 Lu
Actinide**				89 Ac	90 Th	91 Pa	92 U	93 Np	94 Pu	95 Am	96 Cm	97 Bk	98 Cf	99 Es	100 Fm	101 Md	102 No	103 Lr

**Serii chimice ale tabelului periodic**
Metale alcaline²	Metale alcalino-pământoase²	Lantanide^1,²	Actinide^1,²	Metale de tranziţie²
Metale de post-tranziţie	Metaloizi	Nemetale	Halogeni³	Gaze nobile³

¹Actinidele şi lantanidele se numesc împreună "pamânturi rare."

²Metalele alcaline, metalele alcalino-pământoase, metalele de tranziţie şi de post-tranziţie, actinidele şi lantanidele se numesc împreună "metale."

³Halogenii şi gazele nobile sînt şi ele nemetale.

Starea de agregare la condiţiile normale de temperatură şi presiune

cele cu numărul atomic scris în roşu sunt gaze;
cele cu numărul atomic scris în albastru sunt lichide;
cele cu numărul atomic scris în negru sunt solide.

Răspândirea elementelor în natură

cele cu chenar continuu au izotopi mai vechi decît Pămîntul;
cele cu chenar întrerupt provin din dezintegrarea altor elemente şi nu au izotopi mai vechi decât Pamântul;
cele cu chenar punctat sunt obţinute artificial (elemente sintetice);
cele fără chenar au fost prezise teoretic, dar nu au fost descoperite încă.

Periodicitatea tabelului periodic Cea mai mare valoare a tabelului periodic este abilitatea de a preciza proprietăţile chimice ale elemetelor bazându-ne pe poziţia lor in tabelul periodic.

[modifică] Grupele si perioadele

Grupele Grupa este coloana verticală din tabelul periodic. Grupele sunt considerate cea mai comuna cale de a clasifica elementele.În unele grupe, elementele au proprietaţi similare sau au aceeaşi proprietate tot grupul - acestor grupe le sunt date anumite nume care se folosesc destul de des, ex.metale alcaline, metale alcalino pamantoase, metale tranziţionale etc. Perioadele O perioadă este un rand orizontal din tabelul periodic. Deşi grupele sunt cel mai comun mod de a grupa elementele, sunt regiuni ale sistemului periodic unde similaritaţile orizontale sunt mai semnificante decât cele verticale.Ex. etalele tranziţionale si mai in special, lantanidele si actinidele. Numărul perioadei arată si numărul straturilor ocupate cu electroni. Exemple

Halogenii În grupa a 17 cunoscuta ca şi halogenii, elemetelor nu le lipseşte decât un electron pentru a avea toate straturile ocupate.Din acestă cauză, in reacţiile chimice ele tind sa împrumute un electron(tendinţa de a împrumuta electroni se numeşte eletronegativitate)Această proprietate este cea mai evidentă la Flor(cel mai electronegativ element din tot tabelul). Ca şi rezultat, halogenii formeaza acizi cu hidrogenul, ex.acid florhidric, acid clorhidric, acis bromhidric, acid iodhidric, toate in forma HX. Aciditatea lor creşte cu numărul perioadei.

Ştiind grupa şi perioada în care se află un element, îi putem stabili configuraţia electronică si numărul atomic. De exemplu să luăm elemetul situat în perioada a 3a grupa a 7A(a 17a). Ştim că elementul are 3 straturi ocupate cu electroni şi pe ultimul strat are 7 electroni, deci configuratia va fi aceasta: K:2e^- L:8e^- M:7e^-. Având confiuraţia electronică , putem afla numarul atomic, adunând toţi electronii, deci numărul atomic va fi 17. Având numărul atomic putem afla numele elementului, adica Clor.Din configuraţia electronică putem afla ce ioni formează elementul.Acceptând un eletron, elemetul formeaza 1 ion negativ, deci este un halogen. Pe baza ionului format îi putem stabili valenţa(I) si electrovalenţa(-1)

Acest articol despre chimie este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui!

Adus de la "http://ro.wikipedia.org../../../t/a/b/Tabelul_periodic_al_elementelor.html"

Categorii: Cioturi chimie | Chimie

Tabelul periodic al elementelor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

[modifică] Grupele si perioadele

Views

Navigare

Caută

În alte limbi