Sri Lanka

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

ශ්රී ලංකා ප්රජාතාන්ත්රික සමාජවාදී ජනරජය
Sri Lankā Prajathanthrika Samajavadi Janarajaya
இலங்கை ஜனநாயக சோஷலிசக் குடியரசு
Illankai Chananaayaka Chosalisa Kudiyarasu


în detaliu	mai mare

Deviză naţională: Nu are

Limbă oficială

Sinhala, Tamil

Capitală

Colombo¹
Sri Jayewardanapura Kotte²

Oraş principal

Colombo

Preşedinte

Chandrika Bandaranaike Kumaratunga

Prim-ministru

Mahinda Rajapakse

Sistem politic

Suprafaţă
- Total
- % apă

Locul 119
65.610 km²
1,3%

Populaţie
- Total
- Densitate

Locul 51
19.607.519
298/km²

Independenţă

Faţă de Regatul Unit
8 februarie 1948

PIB
- Total
- PIB/cap de loc.

[[Lista ţărilor după PIB|]]

Monedă

Rupie Sri Lanka

Fus orar

UTC +6

Imn naţional

Sri Lanka Matha

Domeniu Internet

.lk

Prefix telefonic

¹ Capitală executivă
² Capitală legislativă

Sri Lanka, este o ţară insulară asiatică, situată în sudul Asiei, în Oceanul Indian. Are coaste la Golful Bengal, în est, Oceanul Indian în sud şi vest şi Strâmtoarea Palk în nord-est, care o separă de India. Capitala Sri Lankăi este Colombo.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul Istoria Sri Lankăivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Evoluţia istorică a insulei este strâns legată de cea a subcontinentului indian. Primii locuitori aparţin populaţiei preistorice vedda, întâlnită din India până în arhipelagul Filipinelor. Din mileniul 2 î.Hr. se stabilesc în Ceylon triburi singhaleze (de origine indo-europeană) originare din India septentrională. O dată cu ele se răspândeşte şi cultura orezului.
În secolul al VI-lea î.Hr. se constituie un puternic regat singhalez cu reşedinţa la Anuradhapura. Acesta adoptă în vremea suveranului Devampiya Tissa (247 - 207 î.Hr.) ca religie oficială budismul, la a cărui răspândire în Asia se sud est Ceylonul va contribui plenar în secolele următoare. Începând din secolul al III-lea î.Hr., în nordul insulei pătrund triburi tamile, de limbă dravidiană, originare din sud Indiei. Populaţia singhaleză constituie elementul majoritar, hegemon, elementul tamil rămânând grupat în peninsula Jaffna din nord. Dualismul singhalezo-tamil se va menţine timp de două milenii, conducând în ultimile decenii ale secolului al XX-lea la o situaţie explozivă în ţară. Graţie poziţiei sale geografice, insula Ceylon joacă încă din antichitate, un rol cheie în comerţul Indiei şi Chinei cu Europa. Profitând de fărâmiţarea feudală (în secolele XIII - XVI se înfruntau trei regate rivale, unul tamil şi două singhaleze), din 1505 se stabilesc la Colombo, de unde controlează coasta de nord şi vest a insulei, portughezii. În 1658 ei sunt înlocuiţi de o nouă putere colonială, Olanda, la rândul ei eliminată de Marea Britanie, care ocupă în 1795 - 1796 insula, declarând-o în 1802, colonie britanică. În 1815 este supus şi regatul autohton cu centrul la Kandy.
Marea Britanie introduce în secolul al XIX-lea plantaţii de arbori de cafea, ceai şi cauciuc, aducând ca forţă de muncă muncitori muncitori tamil din sud - estul Indiei.
La 4 februarie 1948 insula Ceylon îşi proclamă independenţa în cadrul Commonwealth-ului. Din 14 decembrie 1955 devine membru O.N.U.. În timpul guvernelor, de orientare prosovitică, conduse de Solomon Bandaranaike (1956 - 1959), apoi, după asasinarea sa, de către propria soţie, Sirimavo Bandaranaike (prim-ministru in perioada1960 - 1965 şi 1970 - 1977), sunt iniţiate o serie de reforme radicale iar noua constituţie, adoptată la 22 mai 1972, proclamă republică Sri Lanka (noul nume al ţării) şi rupe legăturile instituţonale cu Londra, fără a părăsi însă Commonwealth-ul. Adâncirea disensiunilor interednice între singhalezi (circa 75% din populaţia insulei, în majoritate covârşitoare budistă) şi tamili, grupaţi în nord şi est (de religie hindusă, care solicită crearea unei provincii autonome în nord-sudul insulei, şi chiar a unui stat independent), degenerează, după 1978, într-un sângeros război civil de o rară cruzime, soldat până la sfârşitul anului 2000 cu peste 60.000 de victime fără a se profila perspectiva unei soluţionări reale a disensiunilor pe calea tratativelor. Încercarea Indiei de a sprijini, printrun corp expediţionar (Indian Peace Keeping Forces), trimis în insulă între 1987 şi 1990, găsirea unei soluţii paşnice, s-a încheiat cu un eşec. Între 1997 şi 2001, luptele dintre rebelii tamili şi forţele guvernamentale au continuat. După un armistiţiu propus în decembrie 2000 ostilităţile sunt reluate de ambele părţi, în aprilie 2001, cu o înverşunare sporită, fără a se întrevedea o soluţie militară a conflictului. Ministrul Apărării anunţa, ca bilanţ al războiului civil pentru anul 2001, un număr de 3.753 de victime. Alegerile prezidenţiale din decembrie 1999 o reconfirmă pe Chandrika Kumaralunga (fiica unei cunoscute militante, Sirimavo Bandaranaike), pentru un nou mandat de 6 ani, în funcţia de şef al statului. Încercările şefului statului de a trece prin Parlament amendamente la Constituţie care să acorde o mai mare autonomie locală, ca premisă a încetării războiului civil, eşuează. Climatul de permanentă violenţă din ţară, cu antetatele sinucigaşe cu bombe ale rebelilor tamili în chiar inima capitalei, este dublat de relaţiile tensionate dintre Alianţa Populară, partidul preşedintei Kumaralunga, şi Partidul Naţional unit, condus de Rani Wickremasinghe, este victorios în alegerile din decembrie 2001, iar liderul acestuia devine noul prim-ministru al ţării. Reluarea în 2002 a tratativelor de pace cu rebelii tamili sub mediere norvegiană, pe fondul unui armistiţiu de încetare a focului de ambele părţi, aduce după 19 ani de confruntare, speranţa unui final al războiului civil. Speranţa se va dovedi însă iluzorie. Rebelii tamili renunţă la proclamarea unui stat independent propriu în schimbul autonomiei regiunale, în cadrul unui stat unitar după modelul Elveţiei, Canadei sau Australiei. Disensiunile dintre preşedinte şi premier, precum şi retragerea părţi tamile de la negocierile de pace provoacă o criză politică şi alegeri parlamentare anticipate organizate la 2 aprilie 2004. Alianţa electorală cu orientare de stânga a şefului statului doamna Kumaralunga iese victorioasă în noua confruntare obţnând 105 din cele 225 de locuri ale legislativului (45,8% din sufragii), iar Mahinda Rajapakse devine noul prim-ministru. Şi în cadrul separatiştilor tamili izbucnesc în 2004 ciocniri armate între grupări rivale.

Pe 26 decembrie 2004, coastele de sud şi de vest ale Sri Lankăi au fost afectate de o serie de valuri tsunami provocate de un cutremur cu o magnitudine de 9,0 grade pe scara Richter. Tsunami-ul din 26 decembrie 2004 provoacă în regiunea de coastă moartea a circa 30.000 de persoane şi importante daune materiale.

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul Geografia Sri Lankăivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Topografie

Sri Lanka

Insula Ceylon (fostul nume al statului Sri Lanka) este a noua insulă ca marime din lume, situată în Oceanul Indian, despărţită de India prin strâmtoarea Palk (50 km). Din punct de vedere geologic, insula este o prelungire a continentului, şi mai exact a Platoului Deccan.
Ţara măsoară 400 de kilometri de la nord la sud şi 200 km de la vest la est. Ea este împărţită în trei regiuni: câmpiile fertile şi dens populate de pe coastă, masivul muntos din interiorul ţării şi zona aridă cu roci calcaroase din nord.
Cadrul natural este dat de un relief de podişuri vechi dominat de inselberguri tipice în nord şi est şi prezentând câteva depresiuni mai mari bine populate (Kandy, Ratnapura. Cotele cele mai mari se întâlnesc în partea central sudică (Padurutalagala, 2524 m, altitudinea maximă din ţară, Sri Pada, Vârful lui Adam, 2243 m).
Câmpiile au o poziţie periferică, însoţind ţărmul (1 340 km) care , la rândul său, este marcat de lagune şi plaje.

Clima este tropicală cu manifestări ale musonilor de nord est (în peroada decembrie - martie) şi de sud vest (iunie - octombrie) cu precipitaţii bogate în sud vest şi în regiunea înaltă (2400 - 4000 mm/an) şi mai reduse în nord unde sezonul uscat durează până la 7 luni. Ciclonii care se abat destul de frecvent asupra Sri Lankăi provoacă pagube, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti. Valul seismic (tsunami) produs de cutremurul din nordul insulei Sumatera la 26 decembrie 2004 a provocat moartea a 31000 persoane din estul ţării şi mari pagube materiale.
Râurile sunt scurte (Mahaweli Ganga cel mai lung are 331 km) şi prezintă un potenţial energetic ridicat.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Sri Lankăivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Conform constituţiei promulgate la 7 septembrie 1978, Sri Lanka este republică prezidenţială. Ea este membră în Commonwealth. Puterea legislativă este exercitată de un parlament unicameral (225 membri, aleşi printr-un sistem de reprezentare proporţională). Parlamentul exercită, de asemenea, atribuţii judecătoreşti şi controlează finanţele publice. Puterea executivă este exercitată de preşedinte, care poate numi şi demite pe primul ministru şi pe oricare ministru din Cabinet, sau îşi poate asuma orice portofoliu în Cabinet. Şeful statului: preşedintele, este ales prin vot direct, pentru un mandat de 6 ani, reeligibil. Partide politice:

Alianţa Populară - fondată în 1993, o alianţă între Partidul Libertăţii din Sri Lanka şi Partidul Poporului din Sri Lanka;
Partidul Naţional Unit - fondat în 1947;
Frontul Unit Tamil de Eliberare - fondat în 1949;
Congresul Musulman din Sri Lanka - fondat în 1980.

[modifică] Provincii

Pentru detalii, vedeţi articolul Provinciile Sri Lankăivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Statul Sri Lanka este împărţit în 25 de districte grupate în nouă provincii.

Galle

Kandy

Colombo

Diviziuni administrative
District	Suprafaţă (km²)	Populaţie (2001)	Centrul ad_tiv
Amparai	4.415	589.344	Amparai
Anuradhapura	7.719	746.466	Anuradhapura
Badulla	2.861	774.555	Badulla
Batticaloa	2.854	486.447	Batticaloa
Colombo	699	2.234.146	Colombo
Galle	1.652	990.539	Galle
Gampaha	1.387	2.066.096	Gampaha
Hambantota	2.609	525.370	Hambantota
Jaffna	1.025	490.621	Jaffna
Kalutara	1.596	1.060.800	Kalutara
Kandy	1.940	1.272.463	Kandy
Kegalle	1.693	779.774	Kegalle
Kilinochchi	1.279	127.263	Kilinochchi
Kurunegala	4.816	1.452.369	Kurunegala
Mannar	1.996	151.577	Mannar
Matale	1.993	442.427	Matale
Matara	1.283	761.236	Matara
Monaragala	5.639	396.173	Monaragala
Mullaitivu	2.617	121.667	Mullaitivu
Nuwara Ellya	1.741	700.083	Nuwara Ellya
Polonnaruwa	3.293	359.197	Polonnaruwa
Puttalam	3.072	705.342	Puttalam
Ratnapura	3.275	1.008.164	Ratnapura
Trincomalee	2.727	340.158	Trincomalee
Vavuniya	1.967	149.836	Vavuniya

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vedeţi articolul Demografia Sri Lankăivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Evoluţia demografică între 1961 şi 2003 (conform FAO, 2005). Populaţia în milioane locuitori.

[modifică] Economie

Pentru detalii, vedeţi articolul Economia Sri Lankăivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Economia Sri Lankăi a cunoscut modificări semnificative în ultimul sfert de veac, accentul fiind pus pe industriile orientate spre export şi dezvoltarea sectorului particular. S-au înfiinţat zone economice libere deschise investiţiilor străine, fapt care a dinamizat activitatea industrială. Cu deosebire ramura confecţilor se dezvoltă rapid, ea contribuind cu 1/3 la producţia globală industrială şi peste 50% la exporturi. Alte ramuri industriale sunt legate de prelucrarea materialelor prime agricolr, forestiere (6,3 milioane m³ material lemnos, 2004). Dintre resursele de subsol se valorifică (2002) cele de fosfaţi naturali (8.8 mii tone), pietre preţioase (safire, rubine, topaze, 6,9 milioane carate, 2001), nisipuri metalifere (cu zirconiu 8,8 mii tone în 1998, rutil, titan 34,1 mii tone, 1998), sare (73,8 mii tone), grafit(3,8 mii tone, 2003), mică, caolin, feldspaţi, ilmenit etc.
Principalele produse industriale: energie electrică, benzină, anvelope, îngrăşăminte fosfatice, celuloză, hârtie şi carton, cherestea, ciment, fibre sintetice, textile şi confecţii, ulei de cocos, zahăr brut, lapte, carne, bere, ţigarete etc.
Cultura plantelor se practică pe mai puţin de 30% din teritoriu şi are o diversitate remarcabilă, evidenţiindu-se plantaţiile de ceai care de multe decenii, situiază Sri Lanka pe "podimul" producătorilor mondiali. Se recoltează (mii tone, 2004): orez(2.509,8), manioc (228), batate(4), cartofi, legume, ceai (303, 2003, locul 3 pe glob), cauciuc natural, cafea, cacao, arahide, trestie de zahăr (1000), banane (610), mango (100), ananas (50,5), citrice, nuci de cocos (1.900) şi de acaju, mirodenii (piper 16.5, scorţişoară 12.2, locul 3 pe glob şi locul 1 la export pe glob, nucşoară 2) etc. Se cresc (mii capete, 2004) bovine (1.150), bubaline (630), caprine (415) şi porcine (70). Pescuitul (289 mii tone, 2003) este dublat de acvacultură (creveţi mai ales). Se culeg scoici perlifere (683,2 mii kg, 2003, locul 4 pe glob).

Balanţa comercială este deficitară, exporturile acoperind 77% din valoarea importurilor (2005), iar în balanţa de plăţi un rol important îl joacă trimiterile celor 800.000 srilankezi care lucrează peste hotare (prioritar în ţările petroliere din Orientul Mijlociu). Datoria externă este însemnată.

[modifică] Transporturi

Infrastructura căilor de comunicaţii este în curs de modernizare, există 1.450 km căi ferate (cu ecartament lat), 11.650 km căi rutiere principale (95% modernizate), 160 km căi navigabile interne (pentru nave mici), patru porturi principale (Colombo, Galle, Trincomalee şi Jaffna), o mică flotă maritimă şi 13 aeroporturi (cel al capitalei putând primi orice fel de aeronavă).

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vedeţi articolul Cultura Sri Lankăivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Turism

Anuradhapura

Turismul dispune de un remarcabil potenţial cultural-istoric, căruia i se alătură elementele potenţialului natural. Principalele zone şi obiective:

zona central-nordică, unde se află vechile capitale:

Anuradhapura (cu templele budiste Thuparamaya - cel mai vechi din Sri Lanka şi Ruwanweli secolul al II-lea î.Hr.),
Polonnaruwa (al doilea oraş ca vechime al ţării, templul Lankatilaka, secolul al XII-lea),
Sigiriya (reşedinţă regală în secolul al V-lea - considerată a opta minune a lumii antice),

toate trei incluse în anul 1982 în Patrimoniul cultural universal;

zona central-sudică (oraşul Kandy - fostă capitală cu templul Dalada Maligawa - unde se păstrează, conform tradiţiei, un dinte al lui Buddha - şi locul unor impresionante şi fastuoase procesiuni religioase ce au loc în mijlocul verii (10 zile din iulie- august), de asemenea inclus (în 1988 în Patrimoniul cultural universal.
vârful Sri Pada, cu urme uriaşe de paşi, atribuite lui Adam (de musulmani), Buddha (de budişti), Shiva ( de hinduşi) şi Sfântul Toma (de creştini). Templul ridicat în acest spaţiu este vizitat anual de peste 500.000 pelerini.
oraşul Colombo, cu obiective religioase şi laice (temple, moschei, catedrale, etc.)
staţiunea Mount Lavinia, care s-a impus încă din perioada colonială.

[modifică] Galerie imagini

Anuradhapura - ruinele	Colombo - Muzeul Naţional	Avukana - Intrarea în templul lui Budda	Anuradhapura - Statuile din exteriorul pagodei
Anuradhapura - Templul principal	Golful Arugam	Cascada Gampola	Grădinile din Sigiriya
Templul Ranganatha	Colombo - Templu hindus	Trincomalee - templu	Avukana - Statuia lui Budda