Topaz
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Geologie |
---|
Apatit| Aquamarin||Bismut|| Biotit|| Calcit|Corindon|Cuarţ|| Diamant|| Feldspat||Gips||Granat||Olivin||Pirită||Rubin||Safir||Smaragd|Topaz|Turmalina |
Roci |
Topaz | |
Formula chimică | Al2SiO4(OH, F)2 |
Sistem de cristalizare | orthorhombic |
Clasa | __ |
Culoare | variabilă, frecvent galben-brun, albastră, roşie, violetă, sau incoloră |
Urma | albă |
Duritate | 8 |
Densitate | 3,5 - 3,6 g/cm³ |
Strălucire | sticlos |
Opacitate | transparent, translucid |
Spărtura | sidefie, neregulată |
Clivaj | bun |
Habitus | prismatic |
Suprafaţa cristalului | __ |
Cristale gemene | __ |
Punct de topire | -- |
Conductibilitatea calorică | __ |
Proprieţăţi optice | |
Refracţia | 1,069 - 1,643 |
Refracţia dublă | 0,014 (0,008 |
Pleochroismus | ___ |
Deviaţia optică | __ |
Unghiul de dspersie a axei oprice |
2vz ~ ___ |
alte caracteristici | |
reactivitatea chimică | |
Minerale asemănătoare | -- |
Radioaktivitate | inexistentă |
Magnetism | inexistent |
Caractere speciale | __ |
Topazul numit şi "diamant săsesc" (de la saşi) cu sistemul de cristalizare ortorombic, este un mineral din categoria pietrelor preţioase cu compoziţia chmică Al2SiO4(OH, F)2. Ionii hidroxilici (-OH) putându-se combina cu concentraţii deferite de fluoride ceeace determină numărul mare de varietăţi de topaz. Topazul prin iradiere cu raze gama, bombardare cu electroni. sau încălzire îşi schimbă culoarea devenind brun-verzui sau roşcat. Cu toate că are duritatea 8 are un clivaj bun (se despică uşor) ceeace îngreunează prelucrarea lui. Spărtura este de culoare sidefie de formă neregulată. Denumirea de "topaz de aur" "topaz de madeira" sau "tiopaz fumuriu" s-a dat unor minerale care nu sunt topaze, au fost numai denumiri comerciale, ca de exemplu "topaz de aur" a fost numit "citrinul" o varietate a cuarţului.
Răspândire în natură
Se întâlneşte în forma de caracteristică de cristalizare prismatică sau ca o masă grunţuroasă. Frecvent fiind asociat cu berilul, turmalina şi apatitul într-o rocă magmatică acidă de granit sau pegmatit, se mai poate fi întâlnit în rocile sedimentare gneisuri (Brazilia). Alte locuri unde sau descoperit topaze sunt Cehia, Norvegia, Suedia, Japonia, Mexic, SUA, Sri Lanka, Birma şi Pakistan. In trecut s-au găsit topaze pe teritoriul Germaniei Saxonia pe Muntele Melcilor în Vogtland de acolo provin topaze şlefuite din timpul lui August cel Tare azi sunt păstrate în "Camera verde" din Dresda şi coroana engleză.
Utilizare
Topazul este folosit frecvent ca o piatră preţioasă de valoare. Cel mai mare topaz găsit până în prezent este un cristal de 271 kg, iar topazul cel mai mare prelucrat (şlefuit) cântăreşte 4,2 kg.
Istoric
După relatările naturalistului roman Plinius numele mineralului provine de la insula "Topazos" din Marea Roşie. De fapt acolo nu s-a găsit nici un topaz ci olivină cu care a fost confundat. O altă sursă a numelui provine dintr-o scriere sanscrită tapas ce înseamnă "foc". In anul 1740 a fost un topaz fixat în coroana portugheză, acesta fiind numit "Diamant de Braganza" crezându-se că este vorba întradevăr de u diamant.
- Vezi şi: Listă de minerale