Parcul Central din Cluj-Napoca
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Parcul Central, cu o vechime de peste 180 de ani, este unul dintre principalele locuri de recreaţie din Cluj-Napoca, fiind situat pe malul râului Someşul Mic.
[modifică] Istorie
Istoria parcului începe în anul 1827, când organizaţia Asociaţia de Binefacere a Femeilor (Jóltevő Asszonyi Egyesület) a închiriat terenul pe atunci pustiu cu scopul de a înfiinţa un loc de recreaţie. La data de 1 mai 1838 a luat fiinţă Comisia Orăşenească pentru Parc (Városi Sétahely-bizottság) care a preluat activitatea de la Asociaţia de Binefacere a Femeilor. Parcul a fost deschis publicului la începutul anilor 1830, avînd iniţial numele de Népkert (Parcul Poporului).
De la 15 septembrie 1860 îngrijirea parcului este preluată de Comisia Parc (Sétatéri Bizottság), avînd ca preşedinte pe contele Imre Mikó. În 1862 s-a înfiinţat Corul Tinerilor Comerciali din Cluj (Kolozsvári Kereskedelmi Ifjak Dalárdája) care sub conducerea dirijorului de operă Béla Stöger seara cânta pe malul lacului din parc.
La 2 septembrie 1865 a luat fiinţă Asociaţia Parcului (Sétatér-Egylet) care preluase îngrijirea parcului, a organizat aleele, a săpat lacul şi a construit pavilionul de muzică. În 1871 Asociaţia de Patinaj a închiriat lacul din parc şi în 1877 a construit un pavilion de lemn pe insula din mijloc.
La 14 iunie 1874 a fost deschis ca parte a parcului Teatrul de Vară, construit dupä planurile arhitectului Henrik Zimmermann. Clădirea e astăzi lăcaşul Teatrului Maghiar de Stat. Între 1896–1897 s-a construit pavilionul de patinaj şi chioşcul.
Şcoala superioară pentru fete De Gerando, numită după prima directoare, Antonina De Gerando, a primit o clădire nouă lângă parc în anul 1900, proiectată de către arhitectul Ignác Alpár. Astăzi clădirea aparţine Universităţii Babeş-Bolyai şi adăposteşte Facultatea de Chimie. În toamna anului 1912 directorul teatrului, Jenő Janovics a deschis un cinematograf în clădirea teatrului de vară.
În parc se află statuia lui Liviu Rebreanu şi George Coşbuc, ridicate la sfârşitul anilor 1960.
În perioada postcomunistă parcul nu a mai beneficiat, din păcate, de investiţii serioase pentru o perioadă lungă de timp. În ultimii ani s-a început refacerea aleilor, a parcului şi s-a demarat procedura de restaurare a clădirii de lângă lac, unde se intenţionează adăpostirea Filarmonicii din Cluj.
[modifică] Galerie de imagini
 Intrarea spre cazinou |
 Clădirea Filarmonicii, starea actuală. Urmează a fi restaurată |
 Aleea principală.În fundal se vede clădirea Teatrului Maghiar |
 Lacul |
 Aleea principală la 1859 |
[modifică] Legături externe
- Parcul mare - ilustrate vechi
- Şcoala superioară pentru fete - ilustrate vechi
- Chios - ilustrate vechi
Bastionul Croitorilor | Biblioteca Universitară | Biserica Bob | Biserica cu Cocoş | Biserica Evanghelică | Biserica Franciscană | Biserica Ortodoxă din Deal | Biserica Piariştilor | Biserica Reformată de pe Str. Kogălniceanu | Biserica Reformată din Oraşul de Jos | Biserica Calvaria | Biserica Sf. Petru | Biserica Sf. Mihail | Biserica Unitariană | Casa Călăului | Casa Matei Corvin | Catedrala Ortodoxă | Catedrala Schimbarea la Faţă | Cetăţuia | Cimitirul Hajongard | Grădina Botanică | Monumentul Memorandiştilor | Muzeul Etnografic | Muzeul Satului | Obeliscul Carolina | Opera Română | Parcul Mare | Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe | Palatul Bánffy | Palatul de Finanţe | Palatul de Justiţie | Palatul Poştei | Palatul Prefecturii | Palatul Reduta | Palatul Regionalei Căilor Ferate | Palatul Szeky | Palatul Telefoanelor | Palatul Urania | Statuia Fecioarei Maria | Statuia Lupoaicei | Statuia lui Sf. Gheorghe | Statuia lui Matei Corvin | Statuia lui Mihai Viteazul | Teatrul Naţional din Cluj-Napoca
Acest articol legat de oraşul Cluj-Napoca este un ciot. Poţi ajuta contribuind la dezvoltarea acestui articol .
